Lucrare de licență.Plamadiala Anastasiia

1. Abordarea kinetică în tratamentul piciorului varus equin la copilul mic

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
POLITEHNICA BUCUREȘTI, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE, EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI INFORMATICĂ
KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Coordonator științific
Absolvent
Conf. Univ. Dr. Dumitru Andrei
Plamadiala Anastasiia

2. Cuprins:

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 – CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE
1.1 Contextul piciorului varus equin la nou-născuți
1.2. Importanța abordării kinetice în tratament
1.3 Anatomia și fiziologia piciorului la nou-născuți
1.4. Diagnosticul și evaluarea piciorului varus equin.
1.5. Abordarea kinetică în tratamentul piciorului varus equin
1.6. Managementul post-tratament și recuperare
Partea a II-a
Capitolul II
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA EXPERIMENTULUI
2.1. Scopul, ipoteza, obiectivele și sarcinile cercetării
2.2. Metode de cercetare
2.3. Designul experimental
Capitolul III
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Concluzii
BIBLIOGRAFIE

3. Introducerea:

Piciorul strâmb congenital este una dintre
cele mai frecvente malformații la nou-născuți.
Frecvența malformației este de 1 caz la 1000
de nou-născuți.
În equinul varus congenital, la picior apar
două modificări caracteristice: o schimbare a
orientării și o schimbare a formei.
Schimbarea de directie consta în răsucirea
piciorului spre interior. Practic, partea medială
a piciorului este ridicată și întoarsă către linia
medială a corpului, în timp ce partea laterală
este coborâtă.
Modificarea formei se exprimă prin talusul
micșorat și orientat anormal. De asemenea,
sunt afectate și alte oase ale piciorului:
calcaneul, cuboidul și metatarsienele.
Ligamentele și tendoanele din jurul articulației
sunt strânse și contractate, ceea ce menține
poziția piciorului anormală.

4. Scopul, ipoteza, obiectivele și sarcinile cercetării:

Scopul acestei lucrari este de a verifica
eficacitatea unui tratament kinetic specific,
progresiv în recuperarea sechelelor generate
de deviațiile piciorului.
Ipoteza cercetării :
Dacă se vor folosi kinetoterapia, masajul și,
acolo unde este cazul, gheata
ortopedică, anomalia se va corecta în timp, în
interval de câteva luni sau chiar ani, în funcție
de gradul deviației.

5.

Obiectivul teoretic este reprezentat de alcătuirea unei lucrări complexe care să cuprindă
elemente de statică ale piciorului copilului. Mai sunt urmărite şi exerciţiilor fizice
recuperatorii aplicate în perioada de după imobilizare dar și în caz de recidivă.
Obiectivul aplicativ al lucrării vizează elaborarea unui program de recuperare care să
ducă la o creştere somatică normală şi prevenirea diformităţilor piciorului.
Pentru atingerea obiectivelor propuse demersul de cercetare a avut următoarea
desfăşurare:
studierea referinţelor legate de efectul gimnasticii medicale asupra dezvoltării cât
mai normale a piciorului dezaxat;
stabilirea importanţei tratamentului în dezvoltarea normală a copilului și evitarea
instalării diformităților;
construirea planului experimental: alcătuirea programului kinetic şi aplicarea lui în
diverse etape ale evoluției bolii;
formularea de concluzii şi propuneri;

6. Metode de cercetare:

1. Metoda cazului (study-case)
2. Metoda observaţiei
3. Metoda convorbirii
4. Metoda testelor

7. Designul experimental:

Anamneza pacientului
Datele pacientului:
Nume și prenumele: O. M.
Data nașterii și vârsta: 13.09.2022
Sexul: Feminin
Înaltime: 86M
Greutate: 12KG
Domiciliu: Rural
Diagnosticul pacientului: Picior varus
equin bilateral . Diagnosticul a fost confirmat
la scurt timp după naștere prin examinare
fizică și radiografii pentru a evalua structura
osoasă a piciorului și gleznei.

8. Istoricul bolii: Maria s-a născut cu picior varus equin bilateral. La naștere glezna și piciorul erau rigide. Părinții ei nu au

avut antecedente de astfel de afecțiuni în familie.
Semne și simptome observate:
- Piciorul îndreptat în jos și în interior;
- Rigiditate la nivelul gleznei și piciorului;
- Lipsa de flexibilitate;
- Dificultăți în atingerea poziției normale a piciorului;
Principiile și obiectivele tratamentului kinetic în recuperarea sechelelor
piciorului:
- Refacerea echilibrului muscular;
- Refacerea mobilității articulare;
- Refacerea alinierii piciorului;
Mijloacele și metodele utilizate:
- Exercițiul fizic terapeutic;
- Mișcări pasive și acțiuni de flexie;
- Imobilizare de corecție (aparatul gipsat);
- Posture de facilitate;

9. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR:

60
60
50
50
40
40
inițial
final
30
inițial
final
30
20
20
10
10
0
0
flexie plantara
flexie dorsală
inversie
eversie
flexie plantară
flexie dorsală
inversie
eversie
Valorile crescute ale unghiurilor de mobilitate de la testarea finală au rezultat în
urma aplicării programului kinetic de recuperare de-a lungul celor 4 luni cât a avut
loc cercetarea.
La testarea finală se observă că evoluția mobilității de la nivelul gleznei este
pozitivă.

10.

Articulația
metatarsofa
langiană 1.
dreapta.
Inițial
Final
Abducția
10
7
Adducția
5
10
Articulația
metatarsofala
ngiană 1.
stânga.
12
14
10
12
Inițial
Final
Abducția
10
8
Adducția
5
12
10
8
8
inițial
final
6
4
inițial
final
6
4
2
2
0
0
abducția
adducția
abducția
adducția
Din graficele de mai sus observam că în urma programului instituit s-a ajuns si la o îmbunătățire a deviației halucelui

11. Evaluarea echilibrului dinamic în timpul mersului:

Echilibriul dinamic
Normal
Anormal
Testare
inițială
Testare
finală
1
Echilibru la începutul mersului
1
2
1
1
2
Înălţimea pasului
1
2
2
1
3
Lungimea pasului
1
2
2
2
4
Simetria pasului
1
2
1
1
5
Continuitatea mersului
1
2
1
1
6
Devierea de la traiectorie
1
2
2
1
7
Stabilitatea corpului
1
2
1
1
8
Întoarcerea în timplui mersului
1
2
2
2
14
10
Scor pacient

12. Evaluarea mersului:

14
14
12
10
10
8
initial
final
6
4
2
0
Echilibru dinamic
În ceea ce privesc valorile la testarea pentru echilibrul dinamic în timpul mersului observăm
că valorile de la testarea finală tind să atingă o valoare aproape de normalitate, specifică vârstei.

13. Concluzii:

În concluzie, lucrarea reuşeste să demonstreze beneficiile exercițiilor terapeutice prin
rezultatele încurajatoare pe care le-am obţinut la evaluarea finală.
Cu ajutorul masajului terapeutic și al mobilizării pasive, obținem nu numai relaxarea
și încălzirea țesuturilor, ci și prevenirea contracțiilor musculare.
Cu cât se tratează mai devreme simptomele, cu atât rezultatele se vor îmbunătăți
mai repede și se pot preveni, de asemenea, durerile articulare cauzate de contracțiile
musculare.
La încheierea tratamentului, piciorul pare corectat având un aspect normal în timpul
mersului.
Consider că au fost selectate o serie de exerciţii ce au dus la o bună şi rapidă recuperare
a pacientului ajutându-l să îşi recapete capacitate de executare fără nici o problemă a
activităţilor cotidiene.
Urmând tratamentul, copiii cu varus equin vor duce o viață normală. Vor fi evaluați
periodic în copilărie și adolescență, până la maturitate, pentru prevenirea recidivelor.

14. BIBLIOGRAFIE:

1.
2.
Albu C., (2004), Kinetoterapie pasivă, Ed. Polirom, Iaşi.
Blandine Calais– Germain, (2011), Anatomie pentru mişcare – introducere în analiza tehnicilor corporale,
Editura Polirom.
3. Ciucurel C., (2005)-Fiziologie, Editura Universitaria Craiova.
4. Crețu Marian, (2005), Scientific Report. Series Physical Education and Sport: 2005/Vol. 9, No.2, Ed. Universitatea
din Pitești.
5. Cojocaru Aurora-Liliana, (2022), Kinetoterapia deficiențelor fizice și senzoriale, Ed. Universitatea din Pitești.
6. Constantin Albu, Adriana Albu, Alis Vişan, (2008), Universul de mişcare al copilului mic, Editura Polirom,
Bucureşti.
7. Constantin Păunescu, (1981), Copilul nostru de la 0 la 3 ani, Editura Ştiinţifică si Enciclopedica, Bucureşti.
8. Constantinescu M. (2019), Kinetoterapia în afecțiuni pediatrice: Caiet de lucrări practice, Ed. Universității ”Ștefan
cel Mare”, Suceava.
9. Cordun M., (1999), Kinetologie medicală, Ed. Medicală, Bucureşti
10. Emil Căpraru, (2005), Mama şi copilul, Editura Medicală, Bucureşti
11. Epuran, M.,(2005) Metodologia cercetării activităţilor corporale, Ediţia a II-a. Bucureşti, FEST;
12. Grigorescu – Sido F. (2006), Embriologie generală şi specială, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
13. Ifrim Mircea, (1986), Antropologie motrica , Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
14. Ionescu A., (1994)-Gimnastica medicala, Editura All, Bucuresti.
15. Langman J., (1984), Embryologie medicale, developpement humain, normal et pathologique, Masson, ParisNew York- Sao Paolo
16. Marinescu L., Popescu R., (1999), Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei – Testarea musculo-articulară, Ed.
Agora, Craiova.