CATANA Daniela,strateg.did.,tez.lic., 2026 (2)

1.

Universitatea de Stat
„Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe ale
Educației, Psihologie și Arte
Catedra de științe ale educației
STRATEGII DIDACTICE PENTU
DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR ARTISTICE
LA DISCIPLINA EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ
ÎN CLASELE PRIMARE
Teză de licență în Științe ale educației
Autor: Daniela CATANĂ, grupa PP52R
Conducător științific: Iulia POSTOLACHI
lect. univ., dr.
Bălți, 2026

2. ACTUALITATEA CERCETĂRII

În acest sens, se afirmă că educația poate fi privită ca un sistem
cu organizare funcțională, format din trei componente de bază:
intrările (fluxul de intrare), procesul educațional și ieșirile (fluxul
de ieșire).
Fluxul de intrare în acest sistem include totalitatea resurselor și
mijloacelor implicate în realizarea procesului educațional, cum ar
fi resursele umane (cadrele didactice, personalul administrativ,
colaboratorii și elevii) și resursele materiale (spațiul școlar,
echipamentele și mijloacele tehnice necesare desfășurării
activităților didactice).

3.

Procesul educațional presupune atingerea obiectivelor instructiveducative prin valorificarea eficientă a resurselor existente, prin
desfășurarea concretă a activităților de predare, învățare și
evaluare.
Fluxul de ieșire al sistemului este reprezentat de rezultatele
obținute în urma procesului educațional, materializate în
formarea unor persoane instruite, care dețin competențe,
cunoștințe și abilități conforme atât cu obiectivele educaționale
stabilite inițial, cât și cu cerințele actuale ale societății.

4.

PROBLEMA
INVESTIGAȚIEI
SCOPUL
CERCETĂRII
Optimizarea procesului
instructiv-educativ în clasele
primare la disciplina educație
tehnologică prin utilizarea
eficientă și valorificarea
adecvată a strategiilor
didactice.
constă în identificarea
strategiilor didactice care
contribuie la îmbunătățirea
procesului de învățare al
școlarului mic în raport cu
modulele curriculare specifice
educației tehnologice și la
asigurarea unei înțelegeri
eficiente a acestora.

5. OBIECTIVELE INVESTIGAȚIEI

• analiza literaturii de specialitate relevantă pentru tema
cercetată;
• determinarea nivelului de implementare a metodelor și
mijloacelor de învățământ în procesul educațional la elevii din
clasele primare;
• evaluarea și argumentarea eficienței programului
experimental propus în cadrul cercetării.

6. IPOTEZA CERCETĂRII

Dacă în cadrul orelor de educație tehnologică se vor utiliza
strategii didactice specifice, atunci sistemul de metode
interactive proiectate va stimula dezvoltarea proceselor psihice
și intelectuale ale elevilor, a spiritului de observare și de
investigație, se va asigura o bună dezvoltare a gândirii critice și
a creativității.

7. I. PREMIZELE TEORETICO- METODOLOGICE ÎN CADRUL ORELOR DE EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ PRIN INTERMEDIUL STRATEGIILOR DIDACTICE

1.1.Importanța strategiilor didactice utilizate în cadrul orelor de educaţie
tehnologică
Autorii Zestroiu S, Bîzocu, C., N., Bursuc M. [26, p.9], evidențiază, că
strategiile didactice interactive susțin realizarea unei învățări active și
participative, bazate pe cooperarea dintre elevi. Organizați în grupuri
mici, aceștia colaborează pentru atingerea unor obiective comune,
implicându-se direct în procesul de învățare. În acest context, cadrul
didactic nu mai îndeplinește doar rolul de transmitător al informației, ci
devine organizator, facilitator și mediator al activităților instructiveducative. Demersul educațional modern este centrat pe elev, acesta
fiind considerat principalul actor al propriei formări. Deși rolul
profesorului rămâne esențial, el creează un mediu de învățare adaptat
particularităților și nevoilor elevilor, favorizând dezvoltarea
competențelor și participarea activă la activitate.

8.

Năstase, B. L. [19] explică, metoda didactică este aleasă de cadrul didactic
în funcție de nivelul clasei, de nevoile elevilor și de stilurile individuale de
învățare. Aceasta se aplică atât în activitățile educaționale formale, cât și în
cele non-formale. În majoritatea situațiilor, metodele didactice sunt
utilizate în diverse forme de organizare, contribuind la intensificarea
colaborării dintre elevi și la o înțelegere mai profundă a conținuturilor
învățate.

9.

Metodele de predare își au originea în metodele de cercetare
științifică, însă se diferențiază de acestea prin finalitatea și
modul lor de aplicare în procesul educațional. Ele nu au o
valoare fixă, ci capătă eficiență doar atunci când sunt utilizate
adecvat, în concordanță cu particularitățile elevilor și contextul
didactic.

10.

În concluzie, aplicarea metodelor tradiționale în cadrul lecțiilor
de educație tehnologică favorizează, în principal, învățarea
reproductivă, însă, în același timp, contribuie la crearea unor
condiții favorabile pentru desfășurarea procesului instructiveducativ. În aceste condiții, elevii își pot valorifica mai ușor
cunoștințele, experimentează sentimentul de reușită, iar
activitatea de învățare devine mai organizată și mai eficientă.

11. 1.2 Metodele didactice interactive aplicate la orele de educaţie tehnologică

Ciurea V. [7, p.43], evidențiază, folosirea metodelor interactive de predare–
învățare în activitatea didactică contribuie semnificativ la creșterea calității
procesului educațional, având un caracter activ și participativ, precum și un
impact formativ important asupra dezvoltării personalității elevului. Metodele
interactive de grup reprezintă modalități moderne de stimulare a învățării și a
dezvoltării personale, constituind totodată instrumente didactice care facilitează
schimbul de idei, experiențe și cunoștințe între elevi.
În concluzie, analizând evoluția și aplicarea metodelor interactive în cadrul
învățământului tehnologic, se poate afirma că acestea nu se exclud reciproc ci
se află într-o relație de complementaritate. În acest sens, eficiența procesului
educațional depinde de capacitatea cadrului didactic de a selecta și de a
combina adecvat cele mai potrivite metode de predare–învățare, în funcție de
specificul disciplinelor din curriculum.

12. 1.3 Impactul mijloacelor de învăţământ utilizate în cadrul orelor de educație tehnologică

Mijloacele de învățământ sunt utilizate în procesul didactic pentru
a facilita sensibilizarea elevilor în raport cu activitatea de
învățare, pentru a sprijini perceperea și înțelegerea conținuturilor
noi, precum și pentru a susține comunicarea, transmiterea și
ilustrarea acestora. Totodată, ele contribuie la aplicarea și
exersarea cunoștințelor teoretice și practice, la fixarea și
consolidarea competențelor dobândite, precum și la verificarea și
evaluarea nivelului de pregătire al elevilor.

13.

În acest context, formarea competențelor specifice la disciplina
educație tehnologică presupune existența unei baze variate de
mijloace didactice, care să asigure condiții optime pentru
aplicarea diferitelor metode de predare–învățare, stimulând
interesul elevilor și facilitând atingerea obiectivelor educaționale.
În cadrul orelor de educație tehnologică se disting mai multe
categorii de mijloace de învățământ, printre care și mijloacele
reale, precum colecții de fibre textile, unelte și instrumente
autentice, pânză, fire textile, obiecte de artă populară sau fișe
tehnologice.

14.

În concluzie, mijloacele de instruire presupun implicarea
simultană a mai multor canale senzoriale, având un nivel ridicat
de complexitate și o încărcătură informațională bogată. Acestea
sprijină îmbunătățirea rezultatelor procesului didactic și contribuie
la dezvoltarea capacității elevilor de a percepe, selecta, prelucra
și interpreta informațiile transmise.
În cadrul învățământului tehnologic, comunicarea realizată prin
intermediul mijloacelor, în special a celor audiovizuale, intensifică
volumul de informație transmisă și receptată într-un interval de
timp redus. Totodată, acestea facilitează accesul la conținuturi
educaționale variate, adaptate diferitelor stiluri de învățare,
contribuind la formarea unor reprezentări corecte și la utilizarea
eficientă a informațiilor actuale și relevante.

15. II. II SPECIFICUL IMPLIMENTĂRII STRATEGIILOR DIDACTICE LA LECȚIILE DE EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ÎN CLASELE PRIMARE 2.1.Experimentul

de constatare. Determinarea nivelului inițial de implimentare
a strategiilor didactice la educația tehnologică
Experimentul de constatare a avut ca scop determinarea
nivelului iniţial de aplicare a strategiilor didactice pentru
elevii claselor primare.

16. Tabelul nr.1 Rezultatlele experimentului de constatare

17.

În concluzie, analiza cantitativă evidențiază faptul că majoritatea
elevilor se încadrează la nivelul inferior, reprezentând 60,44% din
grupa experimentală, în timp ce cel mai redus procent se
regăsește la nivelul superior, respectiv 3,46% dintre elevii
aceleiași grupe.
Prin urmare, s-a constatat necesitatea elaborării unui program de
intervenție mai eficient, orientat spre familiarizarea elevilor cu
specificul strategiilor didactice utilizate la disciplina Educație
tehnologică, demers realizat ulterior în cadrul experimentului
formativ.

18. 2.2. Experimentul formativ. Optimizarea procesului pedagogic de cunoaștere a strategiilor didactice la educația tehnologică

Experimentul formativ a avut ca scop elaborarea proiectelor
didactice orientat spre implementarea strategiilor didactice
specifice la lecțiilor de educația tehnologică.
În continuare prezint Fişa tehnologică de executare a cusăturii „Cruciuliţă”
(material didactic), unde am utilizat metoda instructajului.

19. Fişa tehnologică de executare a cusăturii „Cruciuliţă”

20. Tehnica 6:3:5

21.

În concluzie, educația tehnologică reprezintă un proces
complex de formare și dezvoltare a personalității elevilor,
realizat prin aplicarea cunoștințelor și metodelor în
diferite domenii ale vieții sociale.

22. Concluzii generale

Analiza strategiilor didactice utilizate la educația tehnologică
evidențiază faptul că acestea nu sunt nici complet opuse, ci se
completează reciproc. Sarcina cadrului didactic este de a selecta și
îmbina metodele cele mai potrivite pentru organizarea eficientă a
lecțiilor de educație tehnologică.
Rezultatele cercetării au confirmat ipoteza și obiectivele stabilite
inițial. Astfel, familiarizarea elevilor cu strategiile didactice aplicate în
educația tehnologică (fișa tehnologică, materialele video, resursele
naturale, metodele tradiționale și interactive) devin eficiente atunci
când sunt respectate condițiile pedagogice:

23.

– stabilirea corectă a obiectivelor operaționale pentru fiecare temă din cadrul
educației tehnologice;
– crearea unui mediu favorabil aplicării metodelor interactive specifice disciplinei;
– utilizarea unui ansamblu de metode interactive care stimulează procesele
cognitive, spiritul de observație și capacitatea de investigare;
– îmbinarea strategiilor tradiționale cu cele moderne pentru realizarea unei
învățări eficiente, accesibile și atractive, bazate pe participarea activă a elevilor;
– folosirea mijloacelor de învățământ care facilitează înțelegerea complexă a
realității prin implicarea mai multor analizatori senzoriali (vizual, auditiv, olfactiv,
gustativ etc.);
– aplicarea unor strategii didactice variate în educația tehnologică, care combină
activitatea individuală cu cea de grup, stimulează procesele cognitive, dezvoltă
gândirea critică, motivația pentru învățare și capacitatea de autoevaluare.