Riscurile de dezvoltare a bolilor profesionale la diferite specialităţi. Sindromul burnout la medicii de diferite specialităţi

1.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIȚANU"
Departamentul de Medicină preventivă
Disciplina de igienă
PROIECT LA TEMA:
Riscurile de dezvoltare a bolilor profesionale la diferite
specialităţi. Sindromul burnout la medicii de diferite
specialităţi
A elaborat: Guţu Mihaela
Facultatea: Medicină, anul II
Grupa: M2317
Chişinău 2025
1

2.

Cuprins
Noţiune de boli profesionale
Riscurile profesionale din sectorul medical
Influența factorilor psihosociali
Sindromul burnout la medici
Cauzele sindromului burnout la medici
Date statistice
Sindromul burnout la medicii de diferite specialităţi
Măsuri de prevenire și combatere (la nivel individual şi
la nivel organizațional)
2

3.

Noţiune de boli profesionale
Bolile profesionale sunt afecțiuni ale organismului dobândite ca urmare a
participării la realizarea unui proces de muncă.
Conform Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS):
„Bolile profesionale constituie
afecțiuni, ai căror agenți etiologici
specifici sunt prezenți la locul de
muncă, asociați cu anumite procese
industriale sau cu exercitarea unor
profesiuni".
3

4.

Noţiune de boli profesionale
Pentru ca o afecțiune să fie calificată ca boală profesională, trebuie ca aceasta
să întrunească trei condiții:
Să reiasă (legătura cauză efect) din exercitarea unei meserii
sau profesii;
Să fie provocată de factori de risc (fizici, chimici, biologici),
caracterisici locului de muncă, sau de suprasolicitări;
Acțiunea factorilor de risc asupra organismului sau
suprasolicitarea acestuia să fie de lungă durată.
4

5.

Riscurile profesionale din sectorul medical
Eficacitatea protecției muncii, traumatismelor profesionale şi morbidității profesionale a
lucrătorilor din sistemul de sănătate reprezintă o problemă socio-economică gravă, care
afectează în mod direct acordarea de îngrijiri medicale populației.
Lucrătorii medicali din instituțiile
medico-sanitare sunt afectați de aceiaşi
factori, ca și lucrătorii altor ramuri
industriale. Cu toate acestea, personalul
medical, mai mult decât alte categorii de
muncitori, este afectat de acțiunea
factorilor profesionali. Munca lucrătorilor
medicali este dificil de comparat cu munca
altor specialişti.
5

6.

Riscurile profesionale din sectorul medical
Cel mai frecvent, medicii se îmbolnăvesc în
primii cinci ani de activitate profesională,
predominând maladiile cronice ale aparatului
respirator (până la 92%), tractului
gastrointestinal, pielii, aparatului urogenital.
Aceste maladii sunt provocate de microflora
agresivă condiționat-patogenă din mediul
spitalicesc.
Cel mai înalt nivel al morbidității se atestă la
medicii din secțiile de chirurgie purulentă şi
generală, de reanimare şi de terapie intensivă.
6

7.

Riscurile profesionale din sectorul medical
Medicină generală și de familie:
Chirurgie:
Riscuri: stres cronic, burnout,
afecțiuni musculo-scheletale (din
poziții statice prelungite), infecții
respiratorii.
Riscuri: efort fizic intens, stres,
poziții incomode prelungite,
expunere la radiații (în chirurgia
intervențională).
Boli posibile:
depresie;
lombalgii ;
sindrom de
tunel carpian.
Boli posibile:
varice;
hernii de disc;
tulburări de vedere;
tulburări psihice.
7

8.

Riscurile profesionale din sectorul medical
Stomatologie:
Medicină de laborator:
Riscuri: poziții fixe, vibrații,
expunere la substanțe chimice.
Riscuri: expunere la agenți
biologici și chimici, lipsa luminii
naturale.
Boli posibile:
afecțiuni ale coloanei
vertebrale;
tulburări de vedere;
dermatite de contact.
Boli posibile:
alergii;
dermatite;
tulburări respiratorii.
8

9.

Riscurile profesionale din sectorul medical
Radiologie:
Medicină de urgență:
Riscuri: expunere la
radiații ionizante.
Riscuri: stres acut, ture de noapte,
lipsă de somn.
Boli posibile:
afecțiuni tiroidiene;
risc oncologic
crescut;
infertilitate (în caz
de expunere
neprotejată).
Boli posibile:
tulburări de somn;
hipertensiune;
tulburări gastrointestinale.
9

10.

Influența factorilor psihosociali
Un rol important în activitatea profesională a
medicilor ocupă factorii psihosociali. Există
anumite specializări în care medicii sunt expuşi
unui risc crescut de depresie, cum ar fi oncologia
şi medicina legală. Medicii oncologi, chirurgi,
anesteziologi sunt predispuşi sindromului
Burnout din cauza volumului foarte mare de
pacienți și de efort depus într-un timp scurt.
Solicitarea neuropsihică se soldează cu creşterea
numărului de erori, cu tulburări de somn, cu
stări de depersonalizare, cu degradarea relațiilor
sociale etc.
10

11.

Sindromul burnout la medici
Sindromul burnout la medici este o problemă
tot mai frecventă, caracterizată printr-o
stare de epuizare fizică, emoțională și
mentală, cauzată de stresul cronic de la locul
de muncă.
La medici, acest sindrom poate avea
consecințe serioase atât asupra lor, cât și
asupra pacienților.
11

12.

Cauzele sindromului burnout la medici
Volumul mare de muncă și turele prelungite;
Presiunea luării deciziilor rapide și importante;
Confruntarea constantă cu suferința, moartea și
așteptările pacienților;
Birocrația și lipsa de resurse;
Dezechilibrul dintre viața profesională și cea personală.
12

13.

Date statistice
Conform raportului Medscape 2022, care a analizat răspunsurile a peste 13.000 de
medici din SUA, specialitățile cu cele mai ridicate rate de burnout au fost:
Medicina de urgență: 60%
Îngrijirea intensivă: 60%
Îngrijirea critică: 56%
Obstetrică și ginecologie: 53%
Boli infecțioase: 51%
Medicină de familie: 51%
13

14.

Sindromul burnout la medicii de diferite specialităţi
Medici de urgență și ATI
(anestezie-terapie intensivă)
Nivel de burnout: Foarte ridicat
Cauze specifice:
Ritm alert și imprevizibil al muncii;
Luarea de decizii sub presiune;
Expunere repetată la traume,
suferință acută și deces;
Ture de noapte și lipsa somnului;
Lipsa controlului asupra
încărcăturii de muncă.
Medici de familie
Nivel de burnout: Moderat spre ridicat
Cauze specifice:
Sarcini administrative excesive;
Timp insuficient pentru consultații;
Așteptări nerealiste din partea
pacienților;
Lipsa resurselor și sprijinului în
zonele rurale.
14

15.

Sindromul burnout la medicii de diferite specialităţi
Chirurgi
Nivel de burnout: Ridicat
Cauze specifice:
Răspundere mare în timpul
intervențiilor chirurgicale;
Timp îndelungat în sala de operații;
Perfecționism și teama de greșeli;
Program imprevizibil, inclusiv
urgențe în afara orelor de lucru.
Psihiatri
Nivel de burnout: Moderat spre ridicat
Cauze specifice:
Implicare emoțională profundă în
suferința psihică a pacienților;
Lipsa progresului rapid în
tratamente;
Stigmatizarea specialității;
Risc crescut de “transfer emoțional”
din partea pacientului.
15

16.

Măsuri de prevenire și combatere
(la nivel individual):
Gestionarea timpului: prioritizarea sarcinilor și stabilirea
unor limite clare între viața profesională și cea personală.
Activitate fizică regulată: reduce stresul și îmbunătățește
starea generală.
Somn adecvat și alimentație echilibrată.
Consiliere psihologică sau psihoterapie, mai ales în perioade
de stres crescut.
Sprijin social: menținerea relațiilor cu familia, prietenii sau
colegii.
16

17.

Măsuri de prevenire și combatere
(la nivel organizațional):
Reducerea volumului de muncă și a orelor suplimentare.
Program flexibil și pauze regulate în timpul turelor.
Traininguri pentru gestionarea stresului și dezvoltarea
rezilienței.
Acces la servicii de suport psihologic în instituție.
Recunoașterea și valorizarea efortului profesional.
17

18.

Bibliografie
BAHNAREL, I., OSTROFEŢ, Gh., CIOBANU, E [et al.]. Igiena generală :
Manual
FRIPTULEAC, G., MEȘINA, V., MORARU, M. Igiena muncii : vol 2
https://www.cmr.ro (Colegiul Medicilor din România – articole și rapoarte
privind starea de bine a medicilor)
https://www.medscape.com (Medscape National Physician Burnout &
Depression Report. (2023).)
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/143780
18