Teorii ale statului

1.

TEORII ALE
STATULUI
Instituții Politice

2.

CE ESTE STATUL?
Trei elemente definitorii ale statului
3 elemente definitorii ale statului
TERITORIU
SUVERANITATE
POPULAȚIE
(cadrul geografic)
stat)
(element indispensabil)
(putere de

3.

DEFINIȚIA
STATULUI
O modalitate de
organizare juridică a
puterii politice a
poporului sub forma
puterii de stat în
vederea exercitării
acestei puteri de
către deținătorul ei,
poporul.

4.

ISTORIC
STAT
Perspectiva teologică
Perspectiva
filosofică
Perspectiva
sociologică
Perspectiva juridică

5.

PERSPECTIVA
TEOLOGICĂ
Ființa umană – imperfectă (păcatul original)
în consecință are nevoie de o organizare statală
Scop: pacea universală
Orașul ceresc vs. Orașul de pe pământ
Statul devine o formă de organizare a oamenilor dorită de divinitate
Statul devine un instrument de coerciție
Reprezentanți: Toma d`Aquino, Sf. Augustin
,,Nu poate exista viață comună fără ca unul dintre cei care conviețuiesc să
fi primit autoritatea divină pentru a avea grijă de binele comun.” (Toma
d`Aquino)

6.

Rezultă din dreptul de proprietate asupra pământului;
PERSPECTIVA
FILOSOFICĂ
-
Scopul îl reprezintă apărarea binelui comun;
-
Incarnează spiritualitatea și raționamentul;
-
Rezultatul relațiilor economice de exploatare a proletariatului de
către burghezie.
Reprezentanți
Teoria patriarhală – Robert Filmer
Teoria contractualistă – Thomas Hobbes, J. Locke, J.J.Rousseau
Teoria germană – Hegel, Kant
Teorii marxiste – Marx

7.

PERSPECTIVA
SOCIOLOGICĂ
Numeroasele cercetări făcute de mai bine de o jumătate
de secol de către etnologi atât în Africa cât şi în Oceania, cât şi
în Asia de Sud-Est, în India şi în societătile amerindiene au
modificat considerabil termenii discuţiei. Problema formelor şi
funcţionării statului în societăţi aparent diferite îi interesează
pe cercetători mai mult decât problema formării statului.
Reprezentanți
S.F. Nadel trei factori – o unitate politică, aparat
guvernamental specializat, grup conducător
A. Southall, P.Skalnik

8.

PERSPECTIVA
JURIDICĂ
-
Noțiune interdisciplinară, care interesează atât dreptul public, cât
și pe cel internațional;
-
Conceptul de stat este un concept politic, iar cel de țară reprezintă
un concept socio-geografic;
-
Instituția principală prin care se poate realiza puterea;
-
Termenul de stat provine din lat. status care însemna inițial
,,starea unui lucru”, iar juridic statul desemna situația unei
persoane care făcea parte dintr-o comunitate
Hans Kelsen - ,,statul nu poate fi altceva decât un sistem de norme
juridice, o ordine juridică, o comunitate instituită prin drept.”

9.

a. Armată unică;
a. Monedă unică;
PERSPECTIVA
MODERNĂ A
STATULUI
a. Stabilirea granițelor unui stat și recunoașterea
acestora la nivel internațional;
a. Administrație ierarhizată și centralizată;
a. Administrație birocratizată/ axată pe o acumulare de
documente scrise;
a. Legătura puterii.

10.

-
- Teritorizarea statului;
- Sedentizarea populațiilor;
STATUL
ABSOLUTIST
- Populația devine factor fluctuant (crește/ scade);
- Puterea se bazează strict pe populație, nu pe națiune/ popor;
- Exercitarea puterii devine o preocupare constantă;
- Legea și constituția devin expresia formală a statului.

11.

-
Cuprinde un proces de stabilire a frontierelor culturale și de
standardizare culturală în interiorul frontierelor;
STATUL
NAȚIONAL
-
Evoluția puterii politice;
-
Evoluția sistemului juridic;
-
Apariția și domnia legii;
-
Rezultat al constituționalismului;
-
Apariția unui sistem juridic care leagă guvernații și guvernanți, lăsând
liber doar monarhul, în anumite limite;
-
Întregul aparat de stat devine controlat prin anumite instrumente
juridice (legea).

12.

-
funcții economice (= măsurile luate de către un stat în domeniul
comercial, vamal etc.)
-
funcții culturale (= intervenția statului în domeniul educației
naționale etc.)
-
FUNCȚIILE
STATULUI
funcții sociale (= intervenția statului în ceea ce privește protecția și
asistența socială)
-
funcții represive/ care reprimă, împiedică (= măsuri, legi represive
etc.)
-
funcția legislativă
-
funcția executivă
-
funcția judecătorească

13.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

14.

ISTORIC
Lege fundamentală a unui stat, care stabilește forma de guvernământ și de organizare statală, precum și drepturile
și obligațiile fundamentale ale cetățenilor
Latină – constitutio
Formele constituției
Cutumă (existența unei practici lungă de timp, respectarea practicii este obligatorie)
Legea scrisă (1787 – SUA, 1791 – Franța)

15.

186
6
192
3
193
8
194
8
195
2
196
5
199
1
200
3

16.

DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A
DREPTURILOR OMULUI 1948

17.

„CONSTITUȚIA SE ADOPTĂ ÎNTR-UN ANUMIT TIMP, DAR
ELE SUNT DESTINATE VIITORIMII, REPREZENTÂND
ATÂT O REFLECTARE A MOMENTULUI ADOPTĂRII, CÂT
ȘI UN PROGRAM PENTRU ISTORIE”
„O CONSTITUȚIE ESTE REZULTATUL AL UNOR CONDIȚIONĂRI
ISTORICE, POLITICE, SOCIALE ȘI ECONOMICE SPECIFICE.
IMPORTANȚA EI PENTRU FUNCȚIONAREA DEMOCRATICĂ A
INSTITUȚIILOR STATULUI ȘI A SOCIETĂȚII ESTE ESENȚIALĂ”

18.

EXISTĂ DOUĂ FORME ALE CONSTITUȚIILOR
DEMOCRATICĂ
AUTORITARĂ
DEMOCRATICĂ (POPORUL)
CONSULTAREA CETĂȚENILOR SE FACE PRIN
REFERENDUM
AUTORITARĂ
CONSTITUȚIA ESTE OFERTĂ POPORULUI DE CĂTRE
SUVERAN CUM CONSIDERĂ EL MAI BINE

19.

Constituția din 1938
◦ Art. 8. - Este oprit preotilor, de orice rit si credinta religioasa, a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice, atat in locasurile
destinate cultului si functiunilor oficiale, cat si in afara de ele.
◦ Art. 15. - Pedeapsa cu moartea se aplica in timp de razboi potrivit codului de justitie militara. Consiliul de Ministri va putea decide aplicarea
dispozitiunilor din alineatul precedent si in timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Sefilor Statelor
straine si demnitarilor Statului din mobile in legatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate, precum si in cazurile de talharie cu omor si
asasinat politic.
◦ Art. 30. - Regele este Capul Statului.
◦ Art. 31. - Puterea legislativa se exercita de Rege prin Reprezentatiunea Nationala care se imparte in doua Adunari: Senatul si Adunarea
Deputatilor.
Regele sanctioneaza si promulga legile.
Inainte de a i se da sanctiunea regala, legea nu e valabila.
Regele poate refuza sanctiunea.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale, decat dupa ce va fi fost discutata si votata de majoritatea ambelor Adunari.
Promulgarea legilor votate de ambele Adunari se va face prin ingrijirea Ministrului de Justitie care este si pastratorul Marelui Sigiliu al Statului.
Initiativa legilor este data Regelui. Fiecare din cele doua Adunari pot propune din initiativa proprie numai legi in interesul obstesc al Statului.
Art. 34. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern
Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluziunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.

20.

FORME ALE CONSTITUȚIEI
Constituție
rigidă (supralegalitate)
suplă (egalitate cu legile ordinare)
Constituție permanentă
temporară
Constituție cutumiară
scrisă
mixtă

21.

ABROGAREA CONSTITUȚIEI
Lovitură de stat
Revoltă
Război
Revoluțiile – declanșarea acestora se produce ca o condiție generală atunci când
Constituția nu mai reflectă nevoile și aspirațiile cetățenilor
Revoluția – act anti-juridic cu scopul de a crea o nouă ordine constituțională
21