Alegerile. Modurile de scrutin. Sistemul electoral al Republicii Moldova. Lecția 10

1.

Lecția 10.
ALEGERILE

2. PLANUL

Modurile de scrutin
Sistemul electoral al Republicii
Moldova

3. DEFINIȚIA

Modul de scrutin este modalitatea
de transformare a voturilor în
locuri sau modalitatea de a stabili
rezultatele alegerilor.
Există trei tipuri de moduri de scrutin –
scrutinul majoritar, scrutinul proporţional şi
scrutinul mixt.

4.

Scrutinul majoritar este cel mai vechi
mod de scrutin. El poate utiliza cele 3
tipuri de majorităţi:
majoritatea simplă – mai mult ca ceilalţi;
majoritatea absolută – 50%+1 vot
majoritatea calificativă – un anumit
număr de voturi stabilit, de regulă, mai
mare ca majoritatea absolută, dar uneori
poate fi şi mai mic.
majoritatea absolută.

5.

Scrutinul majoritar se poate utiliza în
circumscripţii uninominale şi în cele
plurinominale.
Existând o diversitate mare de scrutine
majoritare, clasice şi cele mai utilizate sunt
scrutinele majoritare uninominale cu
un tur şi cu două tururi. Primul tip este
utilizat în statele anglo-saxone, cel de-al
doilea – în Franţa pentru alegerile
parlamentare şi în alegerile prezidenţiale
şi locale într-un şir de alte state.

6.

În scrutinele majoritare actorii principali
sunt persoanele şi nu partidele politice.
Printre avantajele acestor moduri de scrutin
se numără faptul că ele asigură o relaţie
dintre alegători şi reprezentanţii aleşi,
condiţionează formarea unei majorităţi
parlamentare şi existenţa unei stabilităţi
guvernamentale, simplitatea.
Dezavantajul cel mai important este
nereprezentativitatea, partidele mici fiind
subreprezentate sau deloc reprezentate.

7.

Scrutinul majoritar uninominal cu un tur
presupune existenţa unui număr de
circumscripţii electorale egal cu numărul
reprezentanţilor necesar de ales. Deci, de
la fiecare circumscripţie se alege un singur
reprezentant (deputat, primar etc.).
Alegătorii votează pentru persoane.
Aceasta nu semnifică că candidaţii sunt
independenţi, ei reprezintă formaţiunile
politice. Participarea candidaţilor în mod
independent la alegeri nu este o practică
răspândită.

8. SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINAL

Scrutinul majoritar uninominal cu un tur
utilizează majoritatea simplă. Câştigă acel
candidat care acumulează cele mai multe
voturi. Voturile acordate celorlalţi
concurenţi sunt pierdute şi prin aceasta
este un mod de scrutin dur.

9.

Scrutinul majoritar uninominal cu două
tururi în ceea ce priveşte candidaţii şi
circumscripţiile este identic cu precedentul
mod de scrutin, cu unele deosebiri.
Acest mod de scrutin utilizează
majoritatea absolută. Dacă în primul tur
nimeni nu acumulează această majoritate,
se organizează turul doi, la care participă
primii doi candidaţi cu cele mai multe
voturi acumulate în primul tur.

10.

Un alt mod de scrutin majoritar este votul
alternativ. Acesta utilizează majoritatea
absolută, un singur tur. Turul doi se evită
prin faptul că alegătorii trebuie să claseze
candidaţii în buletinele de vot în conformitate
cu preferinţele lor. Iniţial, numărul de voturi
se calculează după prima preferinţă; dacă
nimeni nu a acumulat majoritatea absolută,
candidatul cu cele mai puţine voturi este
exclus şi voturile sale sunt transmise
candidaţilor rămaşi conform preferinţei
următoare. La fine vor rămâne doi candidaţi,
unul va acumula majoritatea absolută.

11.

Scrutinele majoritare plurinominale sunt
puţin utilizate (alegerile prezidenţiale din
SUA - scrutin majoritar plurinominal cu liste
blocate). Preşedintele şi vicepreşedintele
SUA fiind desemnat prin alegeri indirecte,
scrutinul majoritar plurinominal este utilizat
pentru alegerea electorilor. Statele
reprezintă circumscripţii electorale, numărul
electorilor aleşi de la fiecare stat diferă.
Partidele, ai căror candidaţi participă la cursa
electorală prezidenţială, îşi înaintează listele
de electori în cadrul fiecărei circumscripţii.

12.

Scrutinul proporţional respectă
corectitudinea în transformarea voturilor în
mandate. Scrutinul proporţional operează,
în mare parte, doar cu formaţiunile politice
şi presupune circumscripţii plurinominale.
Pentru a stabili în mod proporţional
rezultatele alegerilor, este necesar de a
apela la formule matematice. Din acest
considerent, sistemele proporţionale sunt
mai complicate decât cele majoritare.

13. Scrutinul proporţional (2)

Repartizarea mandatelor se
efectuează în două etape. În prima etapă
se repartizează mandatele formaţiunilor
politice, în cea de-a doua etapă are loc
atribuirea personală a mandatelor. Există
două tipuri de formule matematice utilizate
pentru a transforma voturile în locuri în
cadrul primei etape – metodele prin
coeficient şi metodele prin divizorii.

14.

Atribuirea personală a mandatelor se
realizează în conformitate cu listele prezentate
de către concurenţii electorali. Există liste
rigide şi liste libere. În cazul listei rigide
aceasta este constituită de către formaţiunea
politică în ceea ce priveşte componenţa şi
ordinea candidaţilor. Alegătorii nu pot
introduce modificări în lista candidaţilor.
Listele libere conferă alegătorilor un rol activ
în selectarea candidaţilor. Lista poate fi
modificată. Mandatele în cadrul listei se
atribuie candidaţilor care au acumulat cele mai
multe preferinţe.

15.

Pentru a asigura stabilitatea sistemului
politic, scrutinele proporţionale utilizează
pragul electoral. Pragul electoral
este numărul minim de voturi care trebuie
acumulat de către concurentul electoral
pentru a avea dreptul de a participa la
repartizarea mandatelor. Pragul electoral
este o barieră în calea fragmentării
excesive a instituţiei eligibile şi micşorează
proporţionalitatea sistemului electoral.

16.

Scrutinul mixt reprezintă o îmbinare în
diferite proporţii şi în diferite forme a
scrutinelor majoritare şi a celor proporţionale.
În scrutinele mixte alegătorul are, de regulă,
două voturi şi, respectiv, există două categorii
de deputaţi – cei aleşi în circumscripţii
uninominale şi aleşi pe liste de partid. Scopul
este îmbinarea aspectelor pozitive ale tipurilor
de scrutin tradiţionale. De la scrutinul majoritar
- existenţa relaţiei dintre alegător şi
reprezentant, stabilitatea guvernamentală, de
la scrutinul proporţional – corectitudinea
reprezentării.

17. PLANUL

Modurile de scrutin
Sistemul electoral al
Republicii Moldova

18.

Procesul electoral în Republica Moldova
este gestionat de către Comisia Electorală
Centrală (CEC). Creată în 1997, ea este
autoritatea supremă în domeniul electoral.
În componenţa CEC intră 9 membri ce au
un mandat de 6 ani. Pentru organizarea
alegerilor la nivel subnaţional sunt
organizate consiliile electorale de
circumscripţie şi birourile electorale ale
secţiilor de votare.

19.

Alegerile parlamentare. Dreptul de vot în
alegerile parlamentare îl deţin toţi cetăţenii
Republicii Moldova care au împlinit vârsta de
18 ani. Sunt lipsite de dreptul de vot
persoanele care sunt recunoscute fără
discernământ şi cele condamnate la privaţiune
de libertate, ambele prin hotărâre definitivă a
instanţei de judecată. Listele de alegători se
constituie prin intermediul înregistrării de stat.
Dreptul de a fi candidat îl au persoanele care
deţin dreptul electoral activ şi au domiciliul în
ţară, cu excepţia militarilor serviciul în termen.

20.

În alegerile parlamentare există candidaţiinstituţii şi candidaţi independenţi.
Formaţiunile politice pot fi înregistrate în
calitate de concurenţi electorali la o simplă
prezentare a cererii la CEC. Condiţia - să
fie înregistraţi la Ministerul Justiţiei.
Partidele politice sunt personificate prin
intermediul listelor candidaţilor în deputaţi.
Aceste liste sunt constituite de partidele
politice fără vreo implicare din exterior şi
conţin persoanele care eventual vor
deveni deputaţi..

21.

Modificarea listelor este inadmisibilă.
Candidaţii independenţi, pentru a fi
înregistraţi, trebuie să prezinte CEC-ului
2000 de semnături ca dovadă a
reprezentativităţii lor.
Ordinea includerii concurenţilor electorali
în buletinele de vot se stabileşte în baza
consecutivităţii înregistrării acestora.
Finanţarea concurenţilor electorali în
Republica Moldova se realizează în
special din fondurile private.

22.

Sunt interzise donaţiile din partea guvernelor
şi persoanelor fizice şi juridice străine,
organizaţiilor finanţate de la buget,
persoanelor anonime, organizaţiilor de
binefacere şi religioase. Statul acordă
concurenţilor electorali credite minore, fără
dobândă. Din experienţa alegerilor anterioare,
formaţiunile politice pot pretinde la circa 20-30
mii de lei, candidaţii independenţi – la 2-3 mii
de lei. Aceste sume, în dependenţă de
rezultatele alegerilor, trebuie restituite,
complet sau parţial, statului.

23.

Accesul concurenţilor electorali la massmedia reprezintă o combinare a timpului
de antenă plătit şi a celui acordat gratis.
Primul se limitează la nu mai mult de 2
minute pe zi pentru un concurent electoral
la un post de televiziune sau radio, cel deal doilea se acordă în mod egal tuturor
concurenţilor electorali grupaţi în două
categorii: candidaţii-formaţiunile politice şi
candidaţii independenţi.
Agitația în ziua alegerilor este interzisă.

24.

În Republica Moldova, votarea este una
tradiţională, completată de votarea la
urnele mobile de vot şi votarea la secţiile
de votare deschise în reprezentanţele
diplomatice ale Republicii Moldova.
Alegerile se consideră nevalabile dacă la
ele au participat mai puţin de 1/3 din
numărul de persoane înscrise în listele
electorale.

25.

În alegerile parlamentare toată ţara
reprezintă o singură circumscripţie
electorală. Rezultatele alegerilor se
stabilesc în conformitate cu scrutinul
proporţional. În Republica Moldova se
utilizează metoda prin divizorii (metoda
d’Hondt). Pragul electoral constituie 6%
pentru partidele politice şi 9/11% pentru
blocurile electorale (din doua / trei si mai
multe partide) . Candidatul independent cel puţin doi la sută din voturile valabil
exprimate în ansamblu pe ţară.

26.

Alegerile locale. În cadrul alegerilor
locale se aleg primarii, consiliile locale şi
cele raionale. Dreptul de vot este identic cu
cel din alegerile parlamentare, cu excepţia
militarilor ce-şi fac serviciul în termen. La
alegerile consiliului şi primarului participă
doar cetăţenii domiciliaţi în unitatea teritorialadministrativă respectivă. Dreptul electoral
pasiv include censul dreptului electoral activ
şi censul de vârstă – 18 ani în cazul
candidaţilor la funcţia de consilier şi 25 ani –
în cazul candidaţilor la funcţia de primar.

27.

Alegerile consiliilor locale şi raionale au loc
în conformitate cu scrutinul proporţional, în
mare parte identic cu cel utilizat în
alegerile parlamentare. Alegerea primarilor
se desfăşoară conform scrutinului
majoritar. Candidatul la funcţia de primar
se consideră ales dacă a întrunit mai mult
de jumătate din voturile valabil exprimate
ale alegătorilor care au participat la votare.

28.

În cazul în care nici un candidat nu a
acumulat majoritatea absolută, se
organizează turul doi al scrutinului, la care
participă doi candidaţi cu cele mai multe
voturi acumulate în primul tur. În turul doi
unul din cei doi candidaţi va obţine
majoritatea de voturi. În caz de paritate de
voturi se consideră ales candidatul care a
obţinut cel mai mare număr de voturi în
primul tur de scrutin.

29.

Alegerile sunt considerate nevalabile în
limitele unei circumscripţii dacă la ele au
participat mai puţin de 1/4 din numărul
persoanelor înscrise în listele electorale. În
al doilea tur al scrutinului pentru primar
numărul alegătorilor care au participat la
alegeri nu contează.

30. .

Alegerile prezidenţiale. În perioada 1991.
2000 Preşedintele Republicii Moldova se
alegea conform scrutinului majoritar
uninominal cu două tururi. Începând cu anul
2000, Preşedintele este desemnat de către
Parlament prin scrutin majoritar în baza
majorităţii calificative.
La funcţia de Preşedinte poate candida orice
cetăţean al Republicii Moldova cu drept de
vot, care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau
locuieşte permanent pe teritoriul țării nu mai
puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

31.

Candidatul, pentru a fi înregistrat, este
necesar să dispună de susţinerea a cel
puţin 15 deputaţi.
Candidatul care întruneşte 3/5 de voturi,
ceea ce constituie 61 de voturi, se
consideră ales. Se admit două tururi de
scrutin. Dacă nici un candidat nu
acumulează în primul tur numărul stabilit
de voturi, se organizează turul doi, la care
participă doi candidaţi clasaţi primii.

32.

În cazul în care nici în turul secund nimeni
nu acumulează numărul necesar de voturi,
se organizează alegeri repetate. Alegerile
repetate se desfăşoară după aceeaşi
schemă. Dacă şi după alegerile repetate
Preşedintele Republicii Moldova nu va fi
ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă
Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în
noul Parlament.

33.

Referendumul se poate desfăşura la nivel
naţional şi la nivel local. Referendumurile
republicane pot fi constituţionale (probleme
privind revizuirea Constituţiei), legislative
(probleme privind proiectele de legi) şi
consultative (oricare alte probleme de interes
naţional neavând efecte obligatorii).
Referendumul republican poate fi iniţiat de
un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai
țării, un număr de cel puţin o treime din
deputaţii în Parlament, de Preşedintele şi de
Guvern.

34.

Referendumul în Republica Moldova este
puţin utilizat. În Republica Moldova au avut
loc trei consultări cu poporul (1994, 1999,
2010). Participarea 1/3 de alegători.
Practica utilizării referendumurilor în
Republica Moldova diferă esenţial de situaţia
din statele occidentale. Deciziile referitor la
problemele importante cu care se confruntă
ţara pe calea democratizării şi constituirii
identităţii sale sunt luate, practic exclusiv, de
către elită, fără participarea poporului.