Urbanizare în Bălți

1.

Elaborat: Crudu Alina
Chiviniuc Tatiana
Verificat:
Vrâncean Irina

2.

Istoria Bălțului începe odată cu stabilirea
pe aceste meleaguri a primilor oameni în
epoca paleolitică.
Precizarea cu exactitate a primei atestări a localității
de la confluenții râurilor Răut și Răuțel generează
divergențe între istorici. Spre deosebire de celelate
orașe moldovenești, Bălțiul se include în procesul
urbanistic mult mai târziu.

3.

Localitatea intră în limba actelor tocmai spre
finele secolului al XVI-lea ca un sătuc
obișnuit.
Din acest sătuc începep să se dezvolte un
târg, căruia, în 1818, i s-a atribuit statutul de
oraș. Avea o populație mică, care practică
agricultură, meșteșigărit și comerț.

4.

După declararea
independenţei, Republica
Moldova a cunoscut
schimbări socio-economice,
pe fundalul cărora, cea mai
mare parte a oraşelor, cu
excepția orașelor Chișinău,
Bălți, Tiraspol și Tighina, au
suferit un declin urban.

5.

În lume, regiunile cele mai
urbanizate includ America
de Nord (82%), America
Latină și Caraibe (80%),
precum și Europa (73%). În
contrast, Africa și Asia
rămâne în cea mai mare
parte rurală, respectiv 40 și
48%.

6.

În anul 2013, doar 42,2% din populaţia
Republicii Moldova locuia în localităţile
urbane, iar 57,8% – în cele rurale.
Peste 48% din populaţia urbană locuieşte
în capitală, iar dacă adăugăm aici şi
municipiul Bălţi, atunci circa 60% din
orăşenii moldoveni locuiesc în aceste
două oraşe.

7.

Comuniștii pretindeau că vor reuşi să
șteargă treptat diferența dintre oraș și sat.
În practică, nu au făcut decât să
adâncească prăpastia dintre cele două
medii.
Și, iată, cel mai bun exemplu: municipiile şi, mai cu
seamă, așa-zisele reședințe de raion alde Glodeni,
Făleşti, Hânceşti ş.a.m.d., în fapt niște... sate mai mari,
sunt localităţi urbanizate superficial și din care a
dispărut și atmosfera ţărănească.

8.

Lista orașelor din Republica Moldovacuprinde
aproximativ 65 de orașe,[1] dintre care doar 4
au o populație de peste 100.000 loc.
În perioada postbelică Republica Moldova s-a
caracterizat printr-o intensitate mare a
procesului de urbanizare.
În anii 1950-1990 numărul populației urbane sa mărit de 5,4 ori datorită migrației de la sate,
repartizarea în orașe a specialiștilor alolingvi
din republicile unionale, natalității înalte etc

9.

LA 22 Mai 2015, la Bălți, a fost instalată cea de doua bancă gigantică din seria
„Covorul Dorului” și se numește „Păretar”, în cinstea ornamentului specific, întâlnit
adesea pe covoarele basarabene.
Aceasta a fost instalată în zona pietonală a orașului Bălți. Evenimentul de
inaugurare a avut loc chiar de Hramul municipiului Bălți.

10.

11.

Și în final, ca o concluzie, putem spune că suntem pentru o
urbanizare în orașul Bălţi, pentru un viitor mai bun pentru
noi și toţi cetățeni.