Regimul politicîn germania după catastrofa celui de-al treilea reich

1. Regimul politic în Germania

2. După catastrofa celui de-al "Treilea Reich", a dictaturii naţional socialiste sub Adolf Hitler, s-a născut democraţia nouă a Germaniei. Imediat după 1945, Constituţia ţării a fost, iniţial, cu titlu provizoriu. Constituţia este Legea Fundamenta

După catastrofa celui de-al "Treilea Reich", a dictaturii
naţional socialiste sub Adolf Hitler, s-a născut
democraţia nouă a Germaniei. Imediat după 1945,
Constituţia ţării a fost, iniţial, cu titlu provizoriu.
Constituţia este Legea Fundamentală

3. Semnarea Constitutiei, Bonn 1949

În Germania de Vest a fost adoptată
Constituţia, valabilă şi în ziua de azi, în
anul 1949. Aceasta ar fi trebuit de fapt să
fie o lege fundamentală tranzitorie, până
când fosta RDG avea să se unească, din
nou, cu Vestul. Din 3 octombrie 1990
există o singură Germanie unificată, iar
constituţia noii Republici Federale s-a
născut tocmai din acea soluţie de
compromis.
Învăţămintele istoriei - Niciodată o altă
dictatură!
Constituţia apără, printre altele, libertatea
individului, îi garantează demnitatea şi
egalitatea în faţa legii indiferent de rasă,
origine, limbă sau religie. În plus,
principiul separării puterilor în stat este
menit să garanteze că Germania nu va
mai fi în veci o dictatură

4. Curtea Constitutionala, Karlsruhe

A fost construit un stat federalist cu
trei niveluri decizionale. Autorităţile
centrale şi landurile îşi împart
puterea politică şi elaborează legi.
Comunele sunt al treilea nivel de
decizie, cel mai numeros şi, cu
toate acestea, cu atribuţiile cele mai
restrânse. Statul şi-a creat şi
mecanisme de apărare împotriva
manifestărilor extremiste. De
exemplu, partide nedemocratice pot
fi interzise de pe scena politică. În
1952 şi 1956 au fost scoase în
afara legii două partide radicalcomuniste. În plus, nu poate
accede în parlament orice
formaţiune politică, ci numai acelea
care au depăşit la alegeri pragul
minm electoral de 5% din voturile
valabil exprimate.

5.

Reconstrucţia statului german a fost
un hit la export
Separarea puterilor în stat, drepturile
fundamentale şi democraţia au mai primit
în rândul lor încă un gardian al societăţii:
Curtea Constituţională. Aceasta
controlează compatibilitatea fiecărei legi
cu legea fundamentală şi ajută orice
cetăţean în a-şi apăra drepturile şi
libertăţile individuale. Curtea
Constituţională germană a fost multă
vreme un unicat la nivel mondial şi a fost
introdusă după aceea şi în alte state ale
lumii.
Mai multe partide forţează
compromisuri politice
Numărătoarea voturilor, Dresda
Conflictele sociale şi mobilizarea
populaţiei la alegerile generale federale
şi locale revin în sarcina partidelor
politice. Două formaţiuni s-au făcut
remarcate de-a lungul istoriei postbelice:
Uniunea Creştin-Democrată / CreştinSocială, de orientare conservatoare şi
Partidul Popular Socialdemocrat. Există
însă şi alte curente politice reprezentate
în Parlament: liberalii, ecologiştii şi
comuniştii.

6.

Pînă în prezent membrii parlamentului sunt aleşi de
către cetăţeni la fiecare patru ani printr-un vot
proporţional personalizat. La acest sistem de vot,
alegătorii dispun de 2 voturi, care pot fi date şi la
partide diferite. Cu primul vot se hotărăşte după un
sistem majoritar care anume candidat să reprezinte
circumscripţia electorală respectivă în parlament
(candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, după
un sistem proporţional, partidul dorit în parlament.
Legile germane sunt adoptate de către
parlamentele țării. Prin urmare, Bundestagul este cel
mai important organ legislativ. Acesta ia decizii cu
privire la toate legile care se încadrează în sfera de
competență a Federației Germane printr-un proces
legislativ care necesită de asemenea participarea
Bundesratului.
Bundesratul, guvernul federal, membrii și grupurile
parlamentare ale Bundestagului au dreptul de a
introduce în Bundestag legi noi sau legi revizuite sub
formă de proiecte de lege. Proiectele sunt supuse
dezbaterii, deliberărilor și sunt apoi votate în
Parlament în conformitate cu o procedură strict
reglementată.
În sistemul federal german, landurile dețin o
proporție considerabilă din puterile statului și, prin
urmare, Bundesratul participă de asemenea la
adoptarea legislației. Toate actele legislative sunt
prezentate Bundesratului pentru a fi supuse la
vot și – în funcție de natura legislației propuse –
acesta poate chiar respinge unele propuneri.