Relaţii trofice în ecosisteme

1. Relaţii trofice în ecosisteme

2. I. Categorii trofice

► Între
indivizii care fac parte din aceeaşi
biocenoză se stabilesc diferite relaţii.
► Cele mai importante relaţii fiind cele trofice
(de hrănire). Ele asigură circulaţia
substanţelor în biocenoză şi funcţionarea
ecosistemului.
► Fiecare ecosistem cuprinde trei categorii
trofice.

3. a)Producători

► Sunt
cei care produc substanţă organică din
cea anorganică.
► Cele mai importante sunt plantele verzi
terestre.
► Producătorii sunt consumaţi direct sau ajung
indirect în hrana animalelor şi a omului
(direct prin consumul de cereale , fructe şi
legume, iar indirect prin consumul de carne ,
lapte, etc.)

4. b)Consumatori

1.
2.
3.
4.
Sunt cei care consumă substanţele organice produse de
plantele verzi pe care le transformă în substanţe proprii.
Unii consumatori pot stimula răspândirea anumitor plante ,
care sunt greu consumate (urzica, cactuşii) sau pot limita
răspândirea altora , uneori distrugându-le.
Consumatorii sunt:
Consumatori primari (de ordin I)- animale care se hrănesc cu
plante
Consumatori secundari (de ordin II)- animale care se hrănesc
cu consumatori primari
Consumatori terţiari (de ordin III) –animale care se hrănesc cu
consumatori secundari , ei sunt carnivori , de talie mare şi nu
cad pradă altor animale
Consumatori cuaternari (de ordin IV)- animale ce se hrănesc
cu consumatori terţiari
În categoria consumatorilor intră şi animalele omnivore (porcul
mistreţ, ursul, …) şi animalele ce se hrănesc cu dejecţii
(râmele).

5. Consumatori de ordin I

6. Consumatori de ordin II

7. Consumatori de ordin III

8. Consumatori de ordin IV

9. c) Descompunători

► Sunt
bacteriile şi ciupercile care descompun
substanţa organică în substanţă anorganică. Aceste
substanţe sunt redate biotopului şi vor fi folosite de
plante în fotosinteză.
► Descompunătorii sunt prezenţi în toate
ecosistemele.

10. 2)Lanţuri şi reţele trofice

► Calea
de circulaţie a materiei şi energiei între
categoriile trofice succesive se numeşte lanţ trofic.
► Un lanţ trofic e format din mai multe verigi ,
fiecare verigă fiind reprezentată de un organism
viu ce aparţine unei categorii trofice.
► După tipul de ecosistem , lanţurile pot fi terestre şi
acvatice.
► După timpul de activitate al diferitelor specii ,
lanţurile sunt diurne şi nocturne.

11. Diapozitivul 11

12. Lanţ trofic terestru

13. Lanţ trofic acvatic

14. Diapozitivul 14

Libelulă (consumator primar)
Omul
(consumator
cuaternar)
Plante (producători)
Uliu (consumator
terţiar)
Broască
(consumator
secundar)
Zooplancton
(consumator primar)
Fitoplancton
(producător)
Crap (consumator
terţiar)
Peşti mici (consumatori
secundari)

15. 3)Niveluri şi piramide trofice

► Organismele
care aparţin aceleiaşi categorii trofice
poartă numele de nivel trofic.
► Numărul nivelurilor trofice e redus (cel mult cinci)
datorită pierderilor de energie de la un nivel la
altul.
► Dacă aşezăm nivelurile trofice dintr-un ecosistem
în ordinea unui lanţ trofic se obţine grafic o
piramidă numită piramidă trofică. Ea exprimă
raporturile dintre nivelurile trofice succesive.

16. Diapozitivul 16

Piramidă trofică într-un
ecosistem terestru

17. Diapozitivul 17

► Piramida
numerelor este reprezentarea
grafică a numărului diferitelor organisme din
fiecare nivel trofic la un moment dat.
► Dacă în locul numerelor se ia în considerare
biomasa unui nivel trofic se obţine piramida
biomasei.
► Biomasa unui ecosistem reprezintă numărul
de indivizi înmulţit cu greutatea fiecăruia la
un moment dat. Ea e raportată la o
suprafaţă determinată.

18. Piramida biomasei într-un ecosistem de apă dulce

C3 –ştiucă (0,1 g/m2)
C2- biban(2,4 g/m2)
C1- zooplancton (13 g/m2)
P- fitoplancton (24 g/m2)

19. Piramida biomasei într-un ecosistem terestru

C3- bufniţă (0,1 g/m2)
C2-şopârlă (1,8 g/m2)
C1- greiere ( 10 g/m2)
P – iarbă (35 g/m2)

20. Diapozitivul 20

► Sper
că vă va fi de folos!
► Vescan Daria
► 10 Martie 2011