20251129 Sesiunea 1+ (1)

1. Sesiunea 1. Legea nr. 251 din 10.07.2025

© Pistriuga Vitalii, 2025.
Toate drepturile de autor sunt protejate.

2. P L A N :

PLA N :
• Cu referire la moșteniri cu decedații până
la 31.12.2025
• Cu referire la moșteniri cu decedații începând
cu 01.01.2026
/ Dacă nu vor parveni alte modificări în lege /

3. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Scopul a fost de a debloca procedurile succesorale existente, oferind unele
instrumente noi pentru notari și moștenitori.
Istoricul art. 48 alin. (2) din L1125/2002: Prin derogare de la alin.(1), în cazul
în care nu a fost deschisă procedura succesorală, competenţa notarului în
materie succesorală se aplică moştenirilor indiferent de data decesului persoanei
care a lăsat această moştenire.
Urma să se soluționeze problema competenței notarului de a deschide
procedura succesorală în cazul transmisiei succesorale (când după decesul
moștenitorului chemat prin instituția transmisiei succesorale competența
revine unui notar din alt stat). Suplimentar, s-a încercat de a aplica această
prevedere nu doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Dar avem ce avem....
3

4. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Validitatea opțiunilor succesorale exprimate
(1) Dispoziţiile art.48 nu afectează validitatea opţiunilor succesorale exprimate
de moştenitori până la data de 1 ianuarie 2026, fie în mod expres prin declaraţie
depusă, fie constatate de către notarul care instrumentează procedura
succesorală sau instanţa de judecată. (art. 50)
Ba mai mult decât atât, principiile generale care guvernează acțiunea legii în
timp se aplică și opțiunilor succesorale.
(2) Faţă de modul de exercitare şi termenul opţiunii succesorale se aplică
legea în vigoare la data deschiderii moştenirii. (art. 50)
Respectiv, cele ce urmează în alineatele (3)-(7) sunt excepții de la aceste
prevederi, pasibile de a fi aplicate, deoarece se referă la modul de exercitare a
dreptului care încă nu este stins!
4

5. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

1. Se aplică doar în cazul moştenirii persoanelor care au decedat în perioada 1 martie
2019–31 decembrie 2025!!! Nu are importanță când a fost deschisă procedura succesorală
(în această perioadă sau după această perioadă), are importanță doar data decesului
autorului moștenirii!!!
Logica limitării în aplicarea acestor excepții se datorează efectului juridic, pe care le-au
produs modificările în CC aplicate din 01.03.2019 față de moșteniri, în special:
a) prezumția de acceptare de către moștenitor cu dreptul de a renunța;
b) faptul că, un procent mare de moștenitori (inclusiv cetățeni RM) se află peste hotarele
Republicii Moldova;
c) faptul că, pentru clasele de moștenitori II, III și mai departe – tot mai rar se cunoaște în
genere despre existența rudelor chemate la moștenire, îndeosebi datele lor de contact,
nemaivorbind ca să fie păstrată/stabilită comunicarea cu aceste persoane.
Toate aceste circumstanțe generează problema procedurilor succesorale deschise, care
nu pot fi închise. În cazul în care moștenitorul identificat va declara despre inexistența
moștenitorilor – riscă să fie declarat nedemn, precum și pune sub lovitură acțiunile
notarului de investigație, inclusiv apare riscul de a fi declarat nul certificatul de moștenitor.
Drept urmare, scopul normelor introduse – de a clarifica voința unui moștenitor
”deosebit”!
5

6. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Condiții în care se aplică derogările și se identifică moștenitor ”deosebit”:
1. Lipsa opțiunii succesorale exprimate de moștenitor.
Altfel spus, acest moștenitor nu trebuia :
I. să accepte moștenirea:
a) nici în mod expres, prin declarația de acceptare depusă la notar,
b) nici în mod implicit. Ceea ce presupune că notarul i-a notificat despre drepturile acestuia de moștenitor, în modul
prevăzut de lege – art. 71 alin. (2) din L246/2018, art. 2391 alin. (2), 2547 alin. (2) CC RM, după care a expirat termenul de 3
luni. Altfel spus, notificarea a fost una personalizată.
sau
II. să renunțe la moștenire (de altfel, a fost decăzut din dreptul de moștenire).
Este evident că, notarul nu poate utiliza procedura identificării moștenitorului ”deosebit” în paralel cu aplicarea procedurii
obișnuite de constatare a opțiunii succesorale prevăzute de lege și notificării personale, fiind una excepțională și de suplinire
pentru cazul, în care procedurile obișnuite nu ating scopul urmărit (de identificare a moștenitorului și a opțiunii succesorale a
acestuia).
Limba notificării: de regulă, este limba de stat. Dacă notarul consideră mai potrivită utilizarea unei alte limbi pe care el o
cunoaște și moștenitorul o cunoaște – el poate întocmi în altă limbă (de ex., rusă). Iar în cazul în care moștenitorul insistă
expedierea notificării în altă limbă străină (de ex., germană) – notarul urmează să traducă notificarea în această limbă? Ce
opinii sunt?
6

7. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Condiții în care se aplică derogările și se identifică moștenitorul ”deosebit”:
1. Lipsa opțiunii succesorale exprimate de moștenitor.
Este de atenționat că, L246/2018 prevede diferite modalități de notificare, în dependență de
situație:
a) dacă se cunoaște domiciliul/reședință/sediul (indiferent de sursa, RSP sau declarațiile/cererile
moștenitorilor) – notificarea este una personalizată și se expediază la această adresă (art. 71 alin.
(4), art. 88 alin. (2) L246/2018).
În speța noastră, omitem opțiunea următoare permisă de art. 88 alin. (2) L246/2018, din cauza
că nu este aplicabilă (notificarea se va expedia la adresa la care se află bunurile acesteia sau partea
principală a acestora).
b) dacă nu se cunoaște cea de la lit. a) – notificarea se publică ”şi în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova sau într-un ziar naţional” (art. 71 alin. (5)).
Totodată, art. 88 alin. (3) L246 prevede și altă situație care descrie modul de notificare ”În cazul în
care adresatul nu este cunoscut sau numărul acestora depăşeşte 10 persoane, notarul va efectua
notificarea prin publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau într-un ziar naţional.
Notificarea despre deschiderea procedurii succesorale se va publica şi pe pagina web oficială a
Camerei Notariale.”
Considerăm modalitate de comunicare descrisă în lit. b) una publică și nu personalizată – care
este relatată în lit. a).
7

8. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Este de observat că, cazului de acceptare implicită legiuitorul i-a oferit o atenție sporită, pentru a exclude
dubii și a sublinia aplicabilitatea doar în cazul unei notificări personalizate. În acest scop, art. 50 alin. (6)
prevede că:
Dispoziţiile alin.(5) nu se aplică procedurilor succesorale în care moştenitorul a fost notificat, până la data de
31 decembrie 2025, de către notarul care desfăşoară procedura succesorală despre faptul deschiderii moştenirii
şi despre faptul chemării lui la moştenire:
a) la adresa de domiciliu sau de reşedinţă înregistrată în Registrul de stat al populaţiei, chiar dacă notificarea
nu a fost recepţionată;
Art. 22 din CC nu prevede în calitate de condiție obligatorie recepționarea notificării de către destinatar,
dacă aceasta a fost expediată la adresa de domiciliu sau reședință. Chiar și practica judiciară și poziția Curții
Constituționale susține această poziție. Respectiv, pentru claritate se subliniază ”chiar dacă notificarea nu a
fost recepționată”!
b) la o altă adresa, dacă notificarea a fost recepţionată.
Uneori, notarului îi pot fi comunicate alte date de contact ale moștenitorului, care nu sunt indicate în RSP
sau în alte materiale ale dosarului succesoral (de ex., locul aflării temporare a moștenitorului – la lucru, la
studii...). Expedierea pe altă adresă necesită a fi recepționată, pentru a fi întrunită condiția de notificare
prevăzută în art. 22 CC. Respectiv, dacă în acest caz notificarea a fost recepționată de moștenitor – se
consideră că acesta a fost notificat.
Este de atenționat că, plasarea acestei norme mai târziu protejează moștenitorul împotriva unor posibile
erori ale notarului în situația în care notarul nu trebuia să aplice această procedură, însă a aplicat-o și a eliberat
certificatul de moștenitor. Drept consecință, moștenitorul va putea solicita anularea certificatului de
moștenitor.
8

9. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

2. Imposibilitatea aplicării procedurii de notificare personalizată a moștenitorului, pentru a aplica prezumția acceptării
implicite.
În acest sens, legiuitorul concretizează că, în urma investigației desfășurate de notar:
a) nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor despre a căror existenţă au declarat moştenitorii sau alte persoane
în declaraţiile şi cererile depuse; sau
Sursa informației. declarațiile moștenitorilor sau altor persoane (cum ar fi, creditor, legatar, executor testamentar etc.)
în cereri/declarații depuse (”știu că mai este un nepot, dacă nu mă greșesc îi spune Ion, alte date nu cunosc” etc.).
Stabilirea identității. Notarul stabilește identitatea persoanei în conformitate cu art. 12 din L246/2018. În alin. (4) este
stabilit cert volumul de date personale necesar pentru a considera că notarul a stabilit identitatea persoanei. În lipsa
acestor date, în total sau parțial, – notarul este în situația de imposibilitate de a stabili identitatea persoanei.
Cu toate că art. 12 relatează că identitatea se stabilește în temeiul actelor de identitate prezentate, însă alin. (2)
permite stabilirea identității persoanei și în temeiul datelor din Registrul de stat al populației (În cazul în care există dubii în
privinţa identităţii sau a veridicităţii actului de identitate, notarul stabileşte identitatea persoanei în baza informaţiei din
Registrul de stat al populaţiei.). Respectiv, chiar dacă moștenitorul nu s-a prezentat însă, notarul a stabilit faptul existenței și
a tuturor datelor necesare din registrele de publicitate – nu poate fi invocat faptul că ”nu a fost posibilă stabilirea
identității”.
În cazul în care există unele date în RSP (de ex., sunt indicate numele și prenumele cu/fără data nașterii), notarul poate
efectua căutare în RSP după data nașterii și, în cazul eșecului, de a solicita informația de la IP ASP (deși, dacă nu mă
greșesc, ei utilizează același mod de căutare în RSP, însă pot căuta în alte registre care conțin date de stare civilă). Dacă în
ambele cazuri este oferită informația despre imposibilitatea identificării persoanei cu IDNP cu/fără specificarea că nu se
cunoaște dacă este viu/decedat – nu putem spune că a fost posibil de a stabili identitatea. Chiar și în cazul în care IP ASP
relatează în răspuns că persoana a plecat peste hotare cu trai permanent – asta nu ne permite identificarea acesteia.
9

10. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

b) nu a fost posibilă stabilirea domiciliului ori a reşedinţei moştenitorilor identificaţi sau menţionaţi
în declaraţiile sau cererile depuse de moştenitori sau de alte persoane, nici contactarea acestora în alt
mod.
Stabilirea identității presupune cunoașterea domiciliului sau reședinței. Însă, legea permite
persoanei să nu înregistreze nici domiciliul, nici reședința. Respectiv, cu toate că condiția impusă de
lit. a) nu ar fi respectată, dar nici notificarea moștenitorului în mod personalizat nu ar fi fost posibilă.
Pentru a exclude și alte situații de imposibilitate există și condiția alternativă – lit. b).
În cazul dat, chiar dacă notarul a stabilit identitatea persoanei din datele RSP, însă aceste date nu
conțin informația despre domiciliul/reședința moștenitorului. Suplimentar, nici în
cererile/declarațiile depuse notarului nu au fost comunicate alte date de contact (telefon, email etc.,
or trăim în secolul digital), cu toate că aceste date nu fac parte din cele obligatorii pentru
identificare. Sau, chiar dacă au fost comunicate notarului, nu a fost posibil de a contacta
moștenitorul pe această cale.
Este ”neîntemeiată” recomandarea din proiectul notei informative a CN – de a ”expedia prin
intermediul Ministerului Justiției demers în Germania pentru a solicita informații despre locul aflării
celor 2 moștenitori”. Nu avem vreun tratat sau convenție, care ar obliga Germania să ne ofere
această informația, ba nici norma noastră internă NU POATE institui obligația pentru Germania de a
ne oferi această informație, chiar dacă persoana are vocație succesorală. Cel mai probabil, chiar MJ
va returna înapoi acest demers.
10

11. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

3. Lipsa constatării pe cale judiciară.
De fapt, aici vorbim despre o situație care poate surveni după aplicarea acestei proceduri derogatorii, însă
aceasta poate apărea și în interiorul termenului.
Nu întotdeauna persoana poate proba toate faptele necesare, prevăzute de art. 2542-2545 CC. Uneori poate
fi necesară constatarea unor fapte juridice (de ex., raport de rudenie, relație de căsătorie) pe cale judiciară, ceea
ce pretinde un timp îndelungat. Constatarea faptului – tradițional poate fi examinată în cadrul unei proceduri
speciale, însă poate fi obiect și al altor acțiuni judiciare.
Dispoziţiile alin.(5) nu afectează drepturile moştenitorilor care, neavând posibilitatea de a proba în faţa
notarului, constată pe cale judiciară faptele necesare pentru a dobândi calitatea de moştenitor, indiferent de
obiectul acţiunii înaintate. (art. 50 alin. (7) L1125/2002)
Deci, dacă notarul cunoaște existența înaintării unei astfel de acțiuni – eliberarea certificatului de moștenitor
urmează a fi suspendată până la soluționarea litigiului. Iar dacă acțiunea nu a fost înaintate – notarul poate emite
încheierea de amînare și a-i oferi persoanei termenul pentru a prezenta dovada depunerii cererii în instanța de
judecată.
În cazul în care moștenitorul constată faptele necesare pe cale judiciară – acesta poate depune declarația de
acceptare și înainte de soluționarea cazului judiciar. În acest caz, notarul urmează să primească declarația de
acceptare, care va fi calificată ca un act juridic ineficient (sub condiția constatării faptului necesar). În situația
dată, notarul va putea suspenda eliberarea certificatului de moștenitor până la soluționarea cazului judiciar.
Iar în cazul în care moștenitorul se adresează către notar după expirarea termenului și eliberarea certificatului
de moștenitor – notarul urmează să aplice prevederile privind retragerea certificatului de moștenitor (art. 2558
CC, art. 83 din L246). Respectiv, procedura succesorală se va începe din nou, iar procedura de publicare a
notificării și a somației urmează a fi repetată.
11

12. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

În cazul în care notarul constată că condițiile sunt întrunite – el aplică prevederile alin.
(4): În situaţia prevăzută la alin.(3), notarul, în termen rezonabil, întocmeşte şi publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova (1) şi pe pagina web oficială a Camerei Notariale (2) o
somaţie, în care indică (:)
(a) numele,
(b) data naşterii,
(c) data decesului şi,
(d) după caz, numărul de identificare de stat al persoanei care a lăsat moştenirea,
(e) menţiunea că moştenitorii au la dispoziţie termenul de 1 an de la data publicării
somaţiei pentru a-şi declara opţiunea succesorală,
(f) avertizarea moştenitorilor menţionaţi la alin.(3) despre efectul somării descris la
alin.(5),
(g) precum şi alte date pertinente.
Ținînd cont de prevederile art. 89 din L246/2018, CN urmează să aprobe un model al
acestei somații, de recomandare.
12

13. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Efectul juridic al acestei proceduri derogatorii și, de fapt, conținutul avertizării.
Dacă, la expirarea termenului de 1 an din ziua publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (cât timp
expiră de la publicare pe pagina web a CN – nu are importanță) a somaţiei prevăzute la alin.(4), moştenitorul
menţionat la alin.(3) nu depune la notarul care desfăşoară procedura succesorală declaraţia autentică de acceptare
a moştenirii, acesta se consideră decăzut din dreptul la moştenire. (stinge dreptul moștenitorului) Acest efect este
valabil şi pentru cazul în care moştenitorul respectiv a decedat, iar moştenitorii acestuia nu au declarat drepturile
lor, fie în ordinea moştenirii succesive (deblochează cazurile în care nu se cunoaște moștenitorii moștenitorului
decedat ulterior și exclude această cale pentru a contesta, dacă o vor invoca în mod alternativ transmisiei
succesorale), fie în urma transmisiei succesorale (deblochează și cazuri cu transmisia succesorală). Acest efect este
valabil şi faţă de creditorii moştenitorului care nu au exercitat drepturile acestuia, pe calea acţiunii oblice (stinge
dreptul și în cazul în care creditorii moștenitorului ar fi putut să acționeze pe calea acțiunii oblice).
Potrivit art. 409 alin. (2) CC [Dacă din lege sau din convenţia părţilor nu rezultă în mod neîndoielnic că un
anumit termen este de prescripţie extinctivă, termenul se consideră termen de decădere.] – acest termen este un
termen de decădere.
În concluzie, legiuitorul a încercat să deblocheze procedura succesorală și să stabilizeze raporturile juridice
împotriva oricăror posibile acțiuni din partea unor persoane interesate. Deci, dacă nicio persoană nu va acționa în
termenul stabilit – înseamnă că moștenitorul a decăzut din dreptul de moștenire (și nu din dreptul la moștenire).
13

14. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

SOMAȚIE (proiect)
”NOTARUL (numele notarului), în temeiul art. 50 din Legea nr. 1125/2002, somează
moștenitorii (inclusiv se poate de indicat datele cunoscute ale acestora) ai defunctului: cet. (numele
defunctului), născut/ă la data de (data), IDNP (numărul, dacă este), decedat/ă la data de (data), să
declare opțiunea succesorală, în termenul de 1 an de la data publicării. Dacă, la expirarea termenului
de 1 an din ziua publicării somaţiei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova moştenitorul nu-mi
va depune declaraţia autentică de acceptare a moştenirii, acesta se consideră decăzut din dreptul de
moştenire. Acest efect este valabil şi pentru cazul în care moştenitorul respectiv a decedat, iar
moştenitorii acestuia nu și-au declarat drepturile, fie în ordinea moştenirii succesive, fie în urma
transmisiei succesorale. Acest efect este valabil şi faţă de creditorii moştenitorului care nu au
exercitat drepturile acestuia pe calea acţiunii oblice. Persoanele interesate se pot adresa: (sediul
biroului), tel. (nr. de telefon de contact). După expirarea termenului menționat, va fi eliberat
certificatul de moştenitor.”
Nu văd sensul de a indica clasa chemată la moștenire, deoarece sunt chemate toate persoanele
care se consideră moștenitori, indiferent de clasa acestora.
14

15. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații până LA 31.12.2025

Ce se întâmplă, dacă nu vine nimeni în termenul oferit în somație?
Consider că, în această situație notarul eliberează certificatul de moștenitor
moștenitorilor identificați.
În cazul în care nu este identificat niciun moștenitor – notarul urmează să informeze
Serviciul Fiscal de Stat în scopul invocării dreptului la moștenirea vacantă, în conformitate cu
art. 2409-2411 CC.
Nu are niciun sens de a continua investigația, dacă nu intervine informația care ar
permite identificarea moștenitorului și notificarea acestuia în mod personalizat, cum ar fi,
de ex., în situația când nu este cunoscut doar domiciliul unui anumit moștenitor, cu toate că,
informația despre descendenții acestuia, care vin la moștenire în cazul decăderii, datele de
identificare sunt complete.
Este ”neîntemeiată” propunerea din proiectul notei informative a CN – ”Deoarece
expirarea termenului de 12 luni are ca efect decăderea moștenitorului somat, notarul va
relua investigațiile pentru a stabili dacă cel decăzut nu are descendenți.” Cum poți afla
despre descendenții la o persoană, despre care nu cunoști nimic?
15

16. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Acțiunea legii în timp
Modificările la cartea a patra din Codul civil operate prin Legea nr.251/2025 pentru
modificarea unor acte normative se aplică moştenirii persoanelor care au decedat la
data de 1 ianuarie 2026 sau după data respectivă.
Validitatea
Dispoziţiile art.48 nu afectează validitatea dispoziţiilor testamentare întocmite
înainte de 1 ianuarie 2026 conform legii în vigoare la data întocmirii acestora. (art. 49)
Aceste prevederi nu au sens juridic, deoarece modificările introduse NU AU
tangențe cu dispoziții testamentare.
Vom dezbate doar unele prevederi cruciale (accentul s-a pus pe chestiuni mai mult
din practică, decât din teorie), cu toate că au avut loc mai multe modificări. Respectiv,
puteți adresa întrebări în privința oricăror modificări.
16

17. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Referitor la modificările în domeniul nedemnității moștenitorului (la art.
2170, 2171, 2172, 2174, 2175).
1. Cu toate că se presupunea, dar acum deja expres este indicat că
”Circumstanţa care constituie temei pentru decădere din dreptul de moştenire a
moştenitorului nedemn trebuie constatată de instanţa de judecată.” Și este o
problemă pentru cazurile, în care anterior legea invoca acest temei din oficiu
(cum ar fi, de ex., Părintele care a fost decăzut din drepturile părinteşti în
privinţa copilului nu poate fi moştenitor legal al acelui copil.). Respectiv, oricare
n-ar fi temeiul de nedemnitate – notarul poate să-l aplice doar dacă există
hotărârea instanței de judecată. Dacă cineva a înaintat această acțiune –
notarul suspendă eliberarea certificatului de moștenitor.
17

18. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

1. Referitor la modificări în domeniul nedemnității moștenitorului (la art. 2170,
2171, 2172, 2174, 2175).
2. S-au schimbat consecințele declarării moștenitorului nedemn (art. 2174).
Pînă 31.12.2025
După 01.01.2026
În locul moştenitorului nedemn vin la moştenire cei care
Cota succesorală a moştenitorului nedemn decăzut din
ar fi moştenit dacă moştenitorul nedemn era decedat la data dreptul de moştenire se împarte egal între ceilalţi moştenitori.
deschiderii moştenirii. Se consideră că devoluţiunea în folosul
celor care vin în loc s-a produs la momentul deschiderii
moştenirii.
Deci, în toate cazurile, cota succesorală a nedemnului
Deci, cu excepția soțului supraviețuitor, cota succesorală nu trece la descendenții acestuia, ci către ceilalți
a nedemnului trecea la descendenții nedemnului.
moștenitori, precum și nu în mod proporțional cotelor
deținute – ci în mod egal!
De fapt, nouă abordare face mai eficientă această instituție, deoarece
descendenții nedemnului puțin probabil că vor înainta acțiunea, iar ceilalți
moștenitori sunt mai cointeresați, ținând cont de faptul că această acțiune poate fi
înaintată doar de persoana în avantajul căreia poate servi înlăturarea moştenitorului
nedemn.
18

19. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

2. S-a modificat clasa I de moștenitori (art. 2178, 2185).
Soțul supraviețuitor a devenit moștenitor de clasa I, de rând cu descendenții, în cote
succesorale egale.
Drept urmare, a fost abrogat art. 2185.
La fel s-au ajustat și alte prevederi, legate de dreptul soțului supraviețuitor, fiind:
a) abrogat art. 2188 (care relata dreptul soțului în cazul în care concomitent avea
calitatea și de moștenitor de clasă),
b) a fost ajustat art. 2186 (preciputul soțului supraviețuitor), ținând cont de faptul că
soțul poate fi doar moștenitor de clasa I:
Soţul supravieţuitor care vine la moştenirea legală alături de alţi moştenitori de clasa întâi
poate primi, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul şi obiectele de uz
casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor, cu excepţia cazului în care acestea
sunt accesorii ale unui imobil şi nu pot fi separate fără a deteriora imobilul, şi numai în
măsura în care acestea sunt necesare pentru menţinerea gospodăriei.
Respectiv, chestiunea dată urmează a fi luată în considerație în cadrul partajului. Nu
consider necesar de a introduce vreo mențiune despre preciput în certificat de moștenitor.
19

20. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

3. Schimbarea conceptului de opțiune succesorală (art. 2389, 2390, 2391, 2400, 2404).
În linii generale: a fost exclusă prezumția de acceptare, sub rezerva dreptului de renunțare și a fost instituit un
alt concept. Potrivit acestui concept, moștenitorul decide – acceptă moștenire sau renunță la moștenire, în
termen de 1 an din ziua deschiderii moștenirii.
Dacă el a acceptat – el nu mai poate renunța, iar dacă a renunțat –nu mai poate accepta (art. 2392 CC).
Limitările actului de opțiune succesorală – ca să nu fie afectat de modalități (termen, condiții etc) – se aplică și
actului de acceptare a moștenirii, fiind prevăzute și anterior (art. 2394, 2397 CC). Cu toate că efectul întocmirii
unei opțiuni cu aceste abateri nu va deveni, în mod implicit (fără a depune o altă declarație), cel de acceptare
(cum a fost pe vechi), ci cel de neacceptare (pe nou).
Nu este clar ce opțiune există, dacă a expirat termenul, iar moștenitorul nu a depus nici declarația de
acceptare, nici cea de renunțare? Cel mai probabil – se consideră neacceptată! Însă – legiuitorul nu descrie
efectele neacceptării moștenirii, ci doar cele ale renunțării la moștenire! Consider că, prin analogie, urmează a fi
aplicate anume aceste consecințe juridice, iar moștenitorul să fie considerat străin de moștenire (decăzut din
dreptul de moștenire). În România, în situația similară, notarul constată decăderea din dreptul de opțiune și
aplicarea prezumției de renunțare în condițiile art. 1112 CC României (în RM nu s-au introdus aceste prevederi).
Spre regret, L246/2018 nu a fost modificată pentru a corespunde noilor rigori legate de schimbarea
conceptului în CC.
La fel, putem observa că, instrumentarea procedurii succesorale va deveni una mai complicată, deoarece la
examinarea acceptării tacite a moștenirii urmează a fi studiate actele de proprietate și alte dovezi, care confirmă
faptul intrării în posesia bunului succesoral.
20

21. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

(art. 2389).
Până la 31.01.2025
Începând cu 01.01.2026
Moştenirea trece la moştenitorul îndreptăţit
sub rezerva dreptului său de a renunţa la moştenire
(devoluţiunea moştenirii).
(1) Moştenitorul care este chemat la moştenire
în temeiul legii sau al unei dispoziţii testamentare
poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea.
Din momentul acceptării moştenirii, moştenitorul
nu mai are dreptul de a renunţa la aceasta.
(2) Efectele juridice ale acceptării sau
renunţării la moştenire survin în momentul
deschiderii moştenirii.
21

22. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

(art. 2390).
Până la 31.01.2025
(1) Cu excepţiile prevăzute de lege, moştenitorul
nu mai poate renunţa la moştenire dacă el a acceptato în mod implicit, conform alin.(2), sau în mod expres,
conform alin.(3).
(2) La expirarea termenului de renunţare,
moştenirea se consideră acceptată de către
moştenitor. În acest caz, dispoziţiile art.139 alin.(1)
lit.e) nu se aplică în raport cu moştenitorul persoană
ocrotită sau minor.
(3) Moştenitorul poate depune o declaraţie de
acceptare a moştenirii în formă autentică la notarul
care desfăşoară procedura succesorală înainte de
expirarea termenului de renunţare. Declaraţia poate fi
autentificată la oricare notar sau altă persoană
abilitată să autentifice acte juridice.
Începând cu 01.01.2026
urmează
22

23. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2390. Începând cu 01.01.2026:
(1) Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine.
În latină nemo invitus heres.
Fundamentul conceptului – rămâne la discreția moștenitorului dreptul de a
accepta. Însă, legiuitorul așteaptă un comportament activ din partea
moștenitorului: de a accepta sau de a renunța la moștenire. În cazul în care nu
acționează nici într-un mod – moștenirea se consideră neacceptată.
Acest drept nu mai este dependent de faptul, dacă moștenitorul cunoaște
despre faptul decesului și vocația sa succesorală sau nu cunoaște. Totodată,
obligațiile notarului de investigație și de notificare au rămas în vigoare.
23

24. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2390. Începând cu 01.01.2026:
(2) Moştenirea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul
care desfăşoară procedura succesorală o declaraţie de acceptare a moştenirii în
formă autentică înainte de expirarea termenului de acceptare a moştenirii sau
când moştenitorul intră în posesia masei succesorale. Declaraţia de acceptare a
moştenirii poate fi autentificată la oricare notar sau altă persoană abilitată să
autentifice acte juridice.
Au rămas 2 forme de acceptare:
- expresă (prin declarația autentică, depusă la notarul care desfășoară
procedura succesorală). Respectiv, simplu fapt de întocmire a declarației – nu
produce efecte juridice. Întocmirea și depunerea urmează a fi efectuate în
termen de acceptare a moștenirii!
- tacita (prin intrarea în posesia masei succesorale).
24

25. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2390. Începând cu 01.01.2026:
(3) Dacă moştenitorul este un minor sau un adult în privinţa căruia s-a iniţiat o procedură de instituire a unei măsuri de
ocrotire judiciară, notarul are obligaţia să notifice de îndată autoritatea tutelară privind deschiderea moştenirii şi necesitatea
exercitării dreptului de opţiune succesorală de către moştenitorul respectiv, precum şi privind termenul de acceptare a
moştenirii. Autoritatea tutelară ia în evidenţă situaţia moştenitorului respectiv şi acţionează în conformitate cu prevederile
art.139 alin.(1) lit.e).
(4) În situaţia în care, la expirarea termenului de acceptare a moştenirii pentru moştenitorul prevăzut la alin.(3),
autoritatea tutelară nu a recepţionat nicio cerere de autorizare a actului de acceptare sau de renunţare la moştenire în
numele moştenitorului respectiv, aceasta decide de sine stătător asupra acceptării sau renunţării la moştenire în numele
moştenitorului.
(5) Decizia luată de autoritatea tutelară în conformitate cu prevederile alin.(4) se comunică notarului în termen de o lună
de la data expirării termenului de acceptare a moştenirii şi se consideră ca acceptare sau, după caz, ca renunţare depusă în
termen.
Deci, acțiunile notarului în cazul unui minor sau persoanei în privința căruia s-a inițiat o procedură de instituire a unei
măsuri de ocrotire judiciară:
1. odată ce află despre aceasta, să notifice DE ÎNDATĂ autoritatea tutelară privind deschiderea moştenirii şi necesitatea
exercitării dreptului de opţiune succesorală de către moştenitorul respectiv, precum şi privind termenul de acceptare a
moştenirii. În cazul dat, decizia autorității trebuie să fie comunicată în termenul stabilit pentru acceptare (ceea ce rezultă
din excepția din alin. (5)).
2. indiferent de modul în care a aflat despre moștenire, autoritatea tutelară urmează să adopte o decizie și să o
comunice notarului, fie în termenul de acceptare (dacă a fost informată de către notar), fie maximum în termen de o lună
de la expirarea termenului de acceptare (dacă a aflat în alt mod).
În cazul în care termenul este încălcat întemeiat, notarul are posibilitatea de a prelungi termenul sau de a stabili un
nou termen (conform art. 2391).
25

26. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2390. Începând cu 01.01.2026:
(6) Dacă moştenitorul a intrat în posesia unei părţi din masa succesorală, se
consideră că acesta a acceptat întreaga masă succesorală, oriunde s-ar afla şi din orice
ar consta.
(7) Moştenitorul care a intrat în posesia masei succesorale nu are dreptul să dispună
de aceasta până la expirarea termenului de acceptare a moştenirii şi până la primirea
certificatului de moştenitor.
Este de observat că, dreptul de a dispune de bunurile succesorale apare doar din
momentul primirii certificatului de moștenitor.
În această parte prevederea vine în contradicție cu alte norme din CC, care permit
moștenitorului să dispună de masa succesorală. De ex., art. 2494 CC: Moştenitorii pot
dispune de un bun care intră în componenţa masei succesorale numai în comun.
Totodată, apare și altă problemă – or, de regulă, moștenitorii ridică certificatul de
moștenitor nu la toate bunurile, ci doar la cele necesare pe moment. De ex., la
bunurile mobile nesupuse înregistrării – de obicei nimeni nu pretinde certificatul de
moștenitor (pe tehnica de uz casnic, pe mobilă etc.).
26

27. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2390. Începând cu 01.01.2026:
(8) Dacă moştenitorul testamentar nu ştia de modificarea ori de revocarea
testamentului sau dacă moştenitorul legal care nu ştia despre existenţa testamentului
a intrat în posesia masei succesorale, sau dacă moştenitorii testamentari sau legali nu
ştiau despre existenţa unui alt testament ori despre existenţa unor moştenitori legali
mai apropiaţi, acestora le rămân fructele obţinute de la masa succesorală până la
intentarea acţiunii prevăzute la art.2403, fiind de asemenea în drept să ceară
restituirea integrală a cheltuielilor făcute cu masa succesorală.
(9) Dacă, în cazurile prevăzute la alin.(8), bunurile care intră în masa succesorală
sunt vândute până la intentarea acţiunii prevăzute la art.2403, vânzarea-cumpărarea
se consideră valabilă, iar mijloacele obţinute din vânzare se predau moştenitorului
legal/testamentar.
Este de observat că, în cazul dat poziția nu corespunde cu cea de la moștenitorul
nedemn, ci se repetă normele existente privind posesorul masei succesorale (în
cadrul petiției de ereditate). Bineînțeles, ar fi bine să fie făcută doar trimitere la
normele respective pentru a nu dubla reglementarea și pentru a exclude unele
eventuale neconcordanțe....
27

28. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

(art. 2391).
Până la 31.01.2025
Începând cu 01.01.2026
(1) Renunţarea la moştenire se poate face în termen de 3 luni.
(2) Termenul începe să curgă de la data în care moştenitorul află
despre devoluţiune şi despre temeiul chemării sale la moştenire, fiind
informat conform dispoziţiilor art.2547 alin.(2) sau pe oricare altă cale.
Dacă moştenitorul este chemat la moştenire în temeiul unei dispoziţii
testamentare, termenul nu începe să curgă înainte ca notarul care
desfăşoară procedura succesorală să-i facă cunoscută dispoziţia
testamentară. Dispoziţiile art.398 alin.(1) lit.a) şi d) cu privire la
prescripţia extinctivă se aplică în mod corespunzător.
urmează
(3) În baza cererii moştenitorului, notarul care desfăşoară
procedura succesorală poate prelungi termenul de renunţare sau poate
stabili un nou termen de renunţare dacă moştenitorul a omis termenul
din motive întemeiate, iar ceilalţi moştenitori nu obiectează.
(4) În cazul în care nu sînt întrunite condiţiile prevăzute de alin.(3),
cererea de prelungire a termenului de renunţare se soluţionează de
către instanţa de judecată.
28

29. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(1) Termenul de acceptare a moştenirii este de 12 luni de la data deschiderii ei.
În prezent, nu există niciun termen de acceptare, fiind reglementat doar
termenul de renunțare la moștenire, care se calculează din data în care
moștenitorul a aflat despre faptul deschiderii moștenirii și faptul chemării sale
la moștenire.
Totodată, în comparație cu redacția inițială a CC din 2002, termenul s-a
majorat de la 6 luni până la 12 luni.
În același timp, această normă are excepții prevăzute în alin. (3).
29

30. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(2) Dacă dreptul de a accepta moştenirea apare în cazul în care ceilalţi moştenitori
nu o acceptă, aceasta trebuie acceptată în partea rămasă din termenul stabilit pentru
acceptare. Dacă această parte este mai mică de 3 luni, ea se prelungeşte până la 3
luni.
De aici ”nu o acceptă” rezultă expres că conceptul se bazează pe acțiunea de bază
a moștenitorului – de acceptare a moștenirii, iar în caz de inacțiune – suntem în
prezența neacceptării moștenirii. Cu toate că, CC nu a introdus definiția ce înseamnă
”nu o acceptă”? Per a contrario, ajungem la concluzia că orice alt act, care nu este
un act de acceptare – reprezintă act de neacceptare.
Totodată, în cazul dat observăm logica prelungirii termenului de acceptare a
moștenirii pentru cazuri în care vocația succesorală depinde de neacceptarea
moștenirii de către alți moștenitori chemați la moștenire. Termenul se prelungește
automat și nu necesită întocmirea vreunui act de către notar.
30

31. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(3) Prin derogare de la alin.(1), termenul de acceptare a moştenirii începe să curgă:
a) de la data naşterii moştenitorului – dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
Conform art. 47 alin. (3) din Codul familiei al RM, Copilul născut din părinţi căsătoriţi ori în timp de 300 de zile din
momentul desfacerii căsătoriei, declarării căsătoriei nule sau decesului soţului mamei copilului are ca tată pe soţul (fostul soţ)
al mamei, dacă nu a fost stabilit contrariul. În celelalte cazuri – paternitatea urmează a fi stabilită prin hotărârea instanței
de judecată.
b) de la data înregistrării decesului la organul de stare civilă – dacă înregistrarea se face în baza unei hotărâri
judecătoreşti prin care se declară decesul celui care a lăsat moştenirea;
În cazul dat nu are importanța data decesului, chiar dacă data decesului nu corespunde cu data în care hotărârea
judecătorească a devenit definitivă.
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său – dacă testamentul care cuprinde acest
legat este găsit după deschiderea moştenirii;
Nu este clar de ce legiuitorul a utilizat ”legatarul” și ”legatul” în această prevedere? Or, normele se referă la
moștenitori și nu la legatari. Respectiv, parcă rezultă că moștenitorul testamentar cade sub incidența alin. (1), iar legatarul
beneficiază de excepția prevăzută în această literă. De fapt, presupun că aceste prevederi au fost preluate din legislația
României, în care moștenitorul testamentar = legatar universal sau legatar cu titlu universal. Respectiv, ar fi corect să fie
utilizată această prevedere și față de moștenitorii testamentari, pentru a nu leza interesele acestora și a nu încălca
principiul egalității.
În acest scop, orice dubiu legat de momentul începerii curgerii acestui termen va putea fi înlăturat doar pe cale de
notificare de către notar despre existența dreptului născut în temeiul testamentului (fie de moștenitor, fie de legatar).
31

32. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(3) Prin derogare de la alin.(1), termenul de acceptare a moştenirii începe să curgă:
...
d) de la data la care moştenitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază
vocaţia sa succesorală – dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
Această situație nu înseamnă obligația de a notifica pe orice moștenitor, considerând că moștenitorul nu
cunoaște faptul chemării la moștenire legală, ci doar la situații în care legătura de rudenie a devenit a fi cunoscută
ulterior deschiderii moștenirii.
Situația în cauză apare doar atunci, când este constatată de către o instanță de judecată (acțiunea în stabilirea
filiației etc.), indiferent de faptul cine a înaintat-o (poate chiar și autorul moștenirii sau o altă persoană decât
moștenitorul).
Evident, orice dubiu în acest sens poate fi înlăturat doar pe cale de:
a) notificare – în cazul în care notarul cunoaște această legătură care generează temei de chemare la
moștenire, iar moștenitorul nu cunoaște;
b) prezentare a hotărârii judecătorești sau a unui alt act administrativ de constatare – în cazul în care faptul
rudeniei nu a fost cunoscut notarului, ci a fost nevoie de a fi prezentat de către moștenitor, care a fost în
imposibilitate de a proba în alt mod faptul chemării la moștenire.
De jure, persoana poate depune declarația de acceptare și anterior constatării de către instanța de judecată a
legăturii de rudenie, însă în acest caz actul de acceptare va fi unul ineficient, sub condiția constatării acestei
legături.
32

33. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(4) În baza cererii moştenitorului care a omis termenul de acceptare a moştenirii, notarul care
desfăşoară procedura succesorală poate prelungi termenul de acceptare a moştenirii sau poate stabili
un nou termen de acceptare dacă moştenitorul a omis termenul din motive întemeiate, iar ceilalţi
moştenitori nu obiectează.
În această parte legiuitorul a lăsat abordare veche care, în prezent, se va referi deja la termenul
de acceptare în loc de termenul de renunțare (cum a fost pe vechi).
Nu a fost clară, ba nici nu este clară nici în prezent diferența între procedura de stabilire a unui
termen nou de acceptare și procedura de prelungire a termenului de acceptare.
În oricare din aceste situații urmează a fi consultați ceilalți moștenitori. Legiuitorul nu pretinde
acordul acestora, ci doar simplul fapt că ”nu obiectează”.
Rămâne la discreția notarului și a celorlalți moștenitori calificarea motivului ca ”întemeiat”. Or,
prin prisma verificării de către ceilalți moștenitori (ei nu obiectează) se determină că sunt de acord,
în mod tacit, cu faptul că motivele invocate în cerere de către moștenitorul care a omis termenul
sunt întemeiate.
Notarul va prelungi termenul sau va stabili un nou termen doar în formă de încheiere notarială,
în temeiul unei cereri scrise depuse de moștenitor, cu indicarea motivelor temeinice și, după caz,
prezentarea actelor care probează faptul dat.
33

34. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(5) În cazul în care nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin.(4), cererea de
prelungire a termenului de acceptare a moştenirii se soluţionează de către instanţa de
judecată.
În cazul în care, din diferite motive (există obiecția a cel puțin unui moștenitor,
notarul consideră motivul invocat neîntemeiat, nu au fost prezentate probe etc.),
notarul refuză în prelungirea termenului sau în stabilirea unui termen nou – el emite
încheiere de refuz. În această situație moștenitorul este în drept să se adreseze în
instanța de judecată.
Nu este clar din care cauză legiuitorul aici a omis situația de stabilire a unui nou
termen?
Nu este clar în genere sensul acestei norme, or dreptul la apărare, prin adresare în
instanța de judecată, este garantat de Constituție și nu necesită a fi repetat la fiecare
caz concret.
34

35. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Art. 2391. Începând cu 01.01.2026:
(6) În cazul prevăzut la alin.(4), moştenitorului i se acordă în natură partea ce i se cuvine din masa
succesorală rămasă, iar dacă acest lucru nu este posibil – echivalentul în bani al părţii ce i se cuvine din masa
succesorală rămasă.
Logica acestei norme constă în faptul că notarul eliberează certificatele de moștenitor pe diferite bunuri
succesorale în mod separat, ceea ce, eventual, poate crea situația în care la anumite bunuri certificate de
moștenitor nu au fost încă eliberate. Însă, în Republica Moldova această situație este imposibilă, deoarece
certificatul de moștenitor nu conține lista bunurilor succesorale.
De fapt, această normă are sens în situația în care alți moștenitori deja au primit certificatele de moștenitor
și au reușit să dispună de o parte din această masă succesorală, în caz contrar – norma este lipsită de sens.
De a acorda în natură partea moștenitorului nou este posibil doar pe cale de partaj succesoral, deoarece
orice alt contract nu va determina temeiul nașterii dreptului de proprietate – succesiune. Iar pentru a participa
la acest partaj – urmează a fi retras certificatul de moștenitor și eliberat un alt certificat de moștenitor (calea
corectă).
Cel mai probabil, un atare moștenitor ve pretinde o cale mai simplă (cale incorectă) – de a încheia o
tranzacție de împăcare (prin care moștenitorului nou îi va fi oferită în natură partea ce i se cuvine din masa
succesorală) sau recunoașterea de către instanța de judecată a dreptului de proprietate asupra unor bunuri, ce
vor constitui partea acestui moștenitor nou din masa succesorală. Este o cale incorectă, având în vedere că
notarul care instrumentează procedura succesorală nu este la curent cu modificarea cercului de moștenitori și
a cotelor succesorale ale acestora, respectiv, dacă va apărea necesitatea de partaj succesoral la alte bunuri –
notarul nu va fi în stare să ocrotească drepturile moștenitorului nou, în afară de cazul în care ceilalți
moștenitori vor recunoaște faptul existenței noului moștenitor.
35

36. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

(art. 2400).
Până la 31.01.2025
(1) Se consideră că nu a dobîndit niciodată
moştenirea persoana care a renunţat la moştenire.
Dispoziţiile art.2401 alin.(1) rămîn aplicabile.
(2) Dreptul la moştenire trece la persoana care ar
fi moştenit în cazul în care cel care a renunţat nu ar fi
fost în viaţă la momentul deschiderii moştenirii. Se
consideră că devoluţiunea a avut loc la data
deschiderii moştenirii.
(3) Persoana care, în temeiul alin.(2), înlocuieşte
pe cel care a renunţat are dreptul să accepte sau să
renunţe la moştenire în termenul prevăzut la art.2391.
Termenul se calculează de la data când persoana care
îl înlocuieşte pe cel care a renunţat a aflat despre
renunţare.
(4) Notarul care desfăşoară procedura succesorală
este obligat să comunice despre renunţare persoanei
care dobîndeşte moştenirea în rezultatul renunţării.
Notarul este obligat să permită oricărei persoane care
are un interes legitim să ia cunoştinţă de renunţare.
Începând cu 01.01.2026
(1) Se consideră că nu a dobândit niciodată
moştenirea persoana care a renunţat la moştenire.
Dispoziţiile art.2401 alin.(1) rămân aplicabile.
(2) Dreptul la moştenire trece la persoana care
ar fi moştenit în cazul în care cel care a renunţat
nu ar fi fost în viaţă la momentul deschiderii
moştenirii.
(3) Notarul care desfăşoară procedura
succesorală este obligat să comunice despre
renunţare la moştenire persoanei care dobândeşte
moştenirea în rezultatul renunţării. Notarul este
obligat să permită oricărei persoane care are un
interes legitim să ia cunoştinţă de renunţare.
36

37. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

(art. 2400).
Totalizare la modificări:
Aceste modificări în redacție se datorează faptului că calcularea termenului
a fost reglementată în mod separat – în art. 2391, care a inclus și reguli
speciale pentru această situație – alin. (2) stabilește un termen de 3 luni
pentru moștenitorii chemați la moștenire prin efectul renunțării.
37

38. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

4. Au fost detaliate prevederile privind legatul (art. 2325).
Până la 31.01.2025
Începând cu 01.01.2026
Creanţa legatarului apare (devoluţiunea
legatului) la deschiderea moştenirii sub rezerva
dreptului de renunţare la legat.
Legatarul are dreptul de a cere (devoluţiunea
legatului), în termen de un an de la data
deschiderii moştenirii, executarea legatului dacă
testamentul nu prevede altfel.
Deci, s-a instituit termen de 1 an pentru
creanța de a cere executarea legatului. Însă, acest
termen poate fi modificat prin dispoziția
testamentară (poate fi indicat un termen fie mai
mare, fie mai mic).
38

39. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

5. Intervenția în domeniul indiviziunii masei succesorale (art. 2485, 2486,
2492).
A) Abrogarea art. 2485 existent (care reglementează regimul juridic al
indiviziunii cu păstrarea acestui regim juridic în alte norme juridice din cod):
(1) Dacă cel care a lăsat moştenirea are mai mulţi moştenitori (comoştenitori),
masa succesorală devine proprietatea comună a comoştenitorilor din momentul
deschiderii moştenirii (indiviziune).
(2) Indiviziunea încetează prin partaj sau prin dobîndirea de către aceeaşi
persoană a tuturor cotelor succesorale.
(3) Pînă la încetarea indiviziunii se aplică dispoziţiile art.2486-2497.
(4) Pe durata indiviziunii, dispoziţiile legale privitoare la proprietatea comună
pe cote-părţi se aplică în mod corespunzător masei succesorale în măsura în care
nu contravin dispoziţiilor prezentei cărţi.
39

40. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

B) într-un mod eronat, noțiunea indiviziunii a fost introdusă în art. 2486:
Dacă cel care a lăsat moştenirea are mai mulţi moştenitori (comoştenitori),
cotele lor succesorale, până la primirea certificatului de moştenitor, aparţin
tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic (indiviziune).
De jure, versiunea corectă este cea că nu cotele lor succesorale sunt supuse
regimului juridic de indiviziune, ci masa succesorală este supusă acestui regim
(așa cum este și în prezent). Iar cotele succesorale determină mărimea cotei
deținute de fiecare comoștenitor în această indiviziune (fiind aplicabile în acest
sens regulile privind proprietatea comună pe cote-părți). Însă, și aceste
prevederi au fost excluse, iar regimul a devenit unul fraudat (deoarece nu se
cunoaște modul de exercitare a drepturilor asupra masei succesorale? Cotei
succesorale?). Deși, de fapt, toate celelalte prevederi din CC care se aplică
regimului indiviziunii au rămas aproape nemodificate.
40

41. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

C) art. 2492 alin. (1) a fost modificat.
din
Administrarea masei succesorale revine în comun moştenitorilor. Fiecare comoştenitor este obligat
faţă de ceilalţi să participe la măsurile necesare pentru administrarea corespunzătoare. Fiecare
comoştenitor poate lua măsurile necesare de conservare fără participarea celorlalţi.
în
Administrarea masei succesorale revine în comun moştenitorilor care au acceptat moştenirea. Din
momentul acceptării moştenirii de către moştenitori, notarul dispune încetarea măsurilor de custodie a
masei succesorale luate în temeiul prevederilor art.2412 alin.(1) lit.c). Fiecare comoştenitor este obligat
faţă de ceilalţi să participe la măsurile necesare pentru administrarea corespunzătoare. Fiecare
comoştenitor poate lua măsurile necesare de conservare fără participarea celorlalţi.
Cred că este prima dată, când legiuitorul descrie că există ”moștenitori care au acceptat
moștenirea”, ceea ce ne permite să presupunem că, ipotetic, există și ”moștenitori care nu au
acceptat moștenire” sau ”încă nu au acceptat moștenirea”. Mai departe, legiuitorul a ajustat
prevederile art. 2492, 2498, 2524, completând ”care au acceptat moștenire”.
Diferențierea teoretică între succesibil și moștenitor (după analogia României) nu a fost preluată
în legislația Moldovei.
41

42. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

C) art. 2492 alin. (1) a fost modificat.
În același timp, în partea ce ține de custodie, aplicarea enunțului doi este problematică.
Or, este utilizat la plural ”de către moștenitori”. Astfel, dacă numai un moștenitor a acceptat
moștenirea – măsură de custodie urmează să fie încetată sau nu? Normele tehnicii juridice
prevăd că în cazul utilizării pluralului – sensul este anume în plural! Respectiv, apare
întrebarea – cum urmează a fi aplicată această normă:
- când există doar un moștenitor?
Consider că se va aplica (se va înceta custodia) – deoarece singurul moștenitor culege
întreaga masă succesorala, așa cum ar face și toți comoștenitorii, în caz de pluralitate.
- când există mai mulți moștenitori, dar nu toți au acceptat?
E greu de dat un singur răspuns (posibil, nici nu există), deoarece normele custodiei pot
proteja diferite interese, în dependență de temeiul care a stat la baza instituirii custodiei.
Însă excepția este prevăzută doar pentru cazul ”nu se cunoaşte dacă există vreun moştenitor
care a acceptat moştenirea” – înseamnă că acceptarea moștenirii de către un moștenitor
constituie temei de încetare a custodiei.
42

43. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

6. Partajul masei succesorale (art. 2498).
Până la 31.01.2025
Fiecare comoştenitor poate cere în orice
moment partajul masei succesorale, în măsura în
care din art.2499-2501 nu rezultă altceva.
Începând cu 01.01.2026
Fiecare comoştenitor care a acceptat moştenirea poate cere,
în orice moment după expirarea termenului de acceptare a
moştenirii, partajul masei succesorale, în măsura în care din
art.2499–2501 nu rezultă altceva.
De fapt, aici este o problemă majoră. Or, notarul poate
constata toate faptele necesare pentru eliberarea certificatului
de moștenitor și înainte de expirarea acestui termen (chiar și va
putea elibera certificate de moștenitor), însă nu va fi în stare să
întocmească partajul.
Respectiv, contract de partaj poate fi încheiat până la
expirarea termenului de acceptare, dacă toți moștenitorii au
acceptat moștenire?
În principiu, consider că da, deoarece nu este o normă
imperativă, ci una din dispoziție (nefiind instituită nicio
sancțiune civilă)
43

44. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

7. La transmisia succesorală a fost ajustat conținutul în legătură cu
schimbarea conceptului de opțiune succesorală (art. 2399).
8. La moștenirea subsecventă au fost ajustate articolele în legătură cu
schimbarea conceptului de opțiune succesorală (art. 2289, 2292).
9. La rezerva succesorală a fost exclusă stipularea separată a soțului
supraviețuitor, deoarece acesta deja intră în prima clasa de moștenitori,
respectiv, și așa este rezervatar (art. 2530).
44

45. CU REFERIRE LA MOȘTENIRI CU decedații începând CU 01.01.2026

Formularea interpelării către ASP?
Link : https://servicii.gov.md/ro/service/015000451
Completarea în RDST?
Link : https://dst.justice.md/
45

46. Mulțumesc pentru atenție. Întrebări?