Revoluția pașoptistă – imitație a revoluției franceze (subiectul al IV- lea)

1.

SUBIECTUL al IV-lea
35P

2.

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior
pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Pasul 1: Citim cu atenție tema propusă.
- Ce semnifică pentru Principatele Române a fi la „frontiera”
intereselor a trei imperii?
- Organizarea postbelică a Europei: între declarație şi
realitate.
- Revoluția pașoptistă – imitație a revoluției franceze din
februarie 1848 sau impuls firesc al dezvoltării societății
românești?

3.

Pasul 2: Citește cu atenție sursele. În baza informației oferite
formulează un punct de vedere propriu cu referire la tema eseului.
- Revoluția pașoptistă –
imitație a revoluției
franceze din februarie 1848
sau impuls firesc al
dezvoltării societății
românești?
Suport pentru formularea
tezei propuse în
întroducere.
SURSA A.
1. Națiunea română […], pretinde independența sa națională în respectul
politic ca să figureze în numele său; ca națiune română, să-și aibă reprezentanții săi
la Dieta țării în proporțiune cu numărul său […].
3. Națiunea română, ajungând la conștiința drepturilor individuale, cere fără
întârziere desființarea de iobăgie fără nici o despăgubire din partea țăranilor iobagi
[…].
7. Națiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie și a tipări fără nici o
censură, prin urmare pretinde libertatea tiparului pentru orice publicare de cărți, de
jurnale și de altele.”
(Din Petițiunea Națională, Blaj, 4 mai 1848)
SURSA B.
„Revoluția română de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fără
trecut și viitor, fără altă cauză decât voința întâmplătoare a unei minorități sau
mișcarea generală europeană. Revoluția generală fu ocazia, iar nu cauza revoluției
române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor.”
(Nicolae Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor, 1850)

4.

ELABORAREA ESEULUI
-aspect teoreticIntroducerea trebuie să conțină:
- prezentarea contextului în care au avut loc evenimentele/procesele/fenomenele analizate în
text (amplasarea în timp și spațiu);
- sau formularea unei propoziţii provocative, a unei întrebări majore focalizate asupra
subiectului ce va introduce in subiectul analizat.
Teza răspunde la întrebarea „ce vrea să demonstreze autorul/elevul?”. Ea este formulată
clar în introducere și, eventual, la sfârșitul textului, în această ultimă situație apărând sub
forma unei concluzii a ideilor exprimate pe parcursul întregului discurs.
BAREM
Introducere
1 p. – teza este formulată simplist, puțin personalizat; nu este axată deplin la tema propusă;
2 p. – teza este formulată clar, personalizat (mai mult decât o simplă reafirmare a temei) și este relevantă
pentru tema propusă.

5.

Subiectul IV. Formularea introducerii.
T E M A E S E U L U I : „ R E VO L U Ț I A PA Ș O P T I S T Ă – I M I TA Ț I E A R E VO L U Ț I E I F R A N C E ZE D I N
F E B R U A R I E 1 8 4 8 S A U I M P U L S F I R E S C A L D E ZVO LT Ă R I I S O C I E T Ă Ț I I R O M Â N E Ș T I ?
”Elevul 1. Idealurile revoluției de la 1848 din Europa și-au găsit ecou și în spațiul românesc, purtând cu sine și un
impact major. Transilvania era parte a Imperiului Habsburgic, iar Moldova și Țara Românească se aflau între
protectoratul rusesc și suzeranitate otomană. De aceea românii au văzut în Revoluția pașoptistă posibilitatea
eliberării de sub jugul străin și a înfăptuirii Unirii atât de mult sperată.
Consider deci că revoluția constituie un impuls firesc al dezvoltării societății românești, o necesitate a poporului
de a evolua, o reacție de răspuns la toate nedreptățile pe care le-a îndurat.
Elevul 2. „Anii 1848-1849 se caracterizează printr-o serie de revoluții în spațiul european, revoluții care aveau
drept scop eliberarea și emanciparea națională, iar țările românești nu au fost excepție. În spațiul românesc,
revoluțiile au fost, de asemenea, impulsionate de cea franceză, însă cauzele declanșării acesteia diferă. Cauzele
principale ale revoluțiilor românești sunt problemele interne, atât cele pe plan politic, național, cât și social.
Expune ideile în baza unui
plan logic care să conțină
introducere, cuprins,
concluzie.
Introducere
1 p. – teza este formulată simplist, puțin personalizat; nu este axată deplin la
tema propusă;
2 p. – teza este formulată clar, personalizat (mai mult decât o simplă
reafirmare a temei) și este relevantă pentru tema propusă.
2 puncte

6.

Pasul 3 Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Agenda cu notițe paralele
Exerciţiu de analiză a
surselor, prin care
elevii deosebesc
informaţia relevantă de
cea irelevantă, pe cea
esenţială de
neesenţială.
Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce
confirmă ideea

7.

Pasul 3. Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Idei posibile:
Art.1. Cerințele naționale ale
documentelor programatice ale
revoluției pașoptiste;
Art.3. Cerințele sociale ale
documentelor programatice ale
revoluției pașoptiste;
Art.7. Cerințele politice ale
documentelor programatice ale
revoluției pașoptiste.
SURSA A.
1. Națiunea română […], pretinde independența sa națională
în respectul politic ca să figureze în numele său; ca națiune română,
să-și aibă reprezentanții săi la Dieta țării în proporțiune cu numărul
său […].
3. Națiunea română, ajungând la conștiința drepturilor
individuale, cere fără întârziere desființarea de iobăgie fără nici o
despăgubire din partea țăranilor iobagi […].
7. Națiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie și a
tipări fără nici o censură, prin urmare pretinde libertatea tiparului
pentru orice publicare de cărți, de jurnale și de altele.”
(Din Petițiunea Națională, Blaj, 4 mai 1848)

8.

Pasul 3. Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Idei posibile:
- formarea liderilor pașoptiști
români sub influența
modelului francez;
- contextul izbucnirii
revoluției de la 1848 în
Principate;
SURSA B.
„Revoluția română de la 1848 n-a fost un fenomen
neregulat, efemer, fără trecut și viitor, fără altă cauză
decât voința întâmplătoare a unei minorități sau
mișcarea generală europeană. Revoluția generală fu
ocazia, iar nu cauza revoluției române. Cauza ei se
pierde în zilele veacurilor.”
(Nicolae Bălcescu, Mersul revoluției în
istoria românilor, 1850)

9.

Pasul 4
Pasul 4. Selectează trei idei pentru formularea argumentelor relevante, corecte din punct
de vedere științific, pentru a susține opinia exprimată în întroducere. Formulează 3
argumente.
Afirmația
10 puncte
Relevanța tematică a
argumentelor (2p.)
0 p. – răspuns lipsă; nu
corespund temei;
1 p. – argumentele
abordează tangențial
tema propusă;
2 p.– argumentele
dezvoltă tema propusă.
Barem
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – răspuns greșit/ lipsă;
1 p. x3 – argument parțial/ declarativ (doar raționament sau
doar exemplu);
2 p. x3 – argument construit corect (raționament și
exemplu), corect științific.
Concordanța argumentelor
cu opinia (2p.)
0 p. – răspuns lipsă;
argumentele nu sunt în
concordanță cu opinia
construită;
1 p. – argumentele susțin
parțial/ insuficient teza
exprimată în introducere;
2 p. – argumentele susțin
opinia exprimată în
introducere, sunt relevante și
suficiente pentru teza dată.
ARGUMENTEAZĂ,
argumenta, vb. a dovedi, a
demonstra, a întări ceva cu
argumente.

10.

Pasul 6. Formulează relații de cauză-efect (cel puțin două)
Formulează (6p.)
0 p. – pentru un răspuns greșit/ lipsă;
1 p. x2 – formulează cauze/ consecințe, cel puțin două;
2 p. x2 – relația cauză - efect este formulată simplist, fără conectori;
3 p. x2 – relația cauză - efect este formulată corect, deplin, utilizând conectori
(Mișcarea revoluționară europeană a inspirat revoluția română de la 1848).
Atenție: - Ce? - formulăm 2 cauze/ 2 consecințe/ 1 cauză și 1 consecință.
- Unde? - în întroducere/ în cuprins/ în concluzie.

11.

Subiectul IV. Formularea argumentelor
Tema eseului: „Revoluția pașoptistă – imitație a revoluției franceze din februarie 1848
sau impuls firesc al dezvoltării societății românești?
Elevul 1. Activist al Revoluţiei de la 1848, membru în comitetul Unirii de la 1859, poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile
Formulează argumente
relevante (cel puțin trei), corecte
din punct de vedere științific,
pentru a-ți susține opinia
referitoare la tema propusă.
independența sa națională în respectul politic ca să figureze în numele său;”.
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – răspuns lipsă/ greșit;
1 p. – argument parțial/declarativ;
2 p.– argument construit corect (raționament și exemplu), corect științific.
Concordanța argumentelor cu opinia (2p.)
0 p. – răspuns lipsă; argumentele nu sunt în concordanță cu opinia construită;
1 p. – argumentele susțin parțial/ insuficient teza exprimată în introducere;
2 p. – argumentele susțin opinia exprimată în introducere, sunt relevante și
suficiente pentru teza dată.
Relevanța tematică a
argumentelor (2p.)
0 p. – răspuns lipsă; nu
corespund temei;
1 p. – argumentele
abordează tangențial tema
propusă;
2 p.– argumentele dezvoltă
tema propusă.
Explică relații de cauză-efect (cel
puțin două).
Alecsandri a ştiut şi a reuşit în mod admirabil să susțină ,,Minunata revoluție […] va schimba fața lumii.”, afirma acesta în
scrisoarea adresată lui Bălcescu, observându-se determinarea spre obținerea unor condiții mai bune, spre a scăpa de sub jug.
Concidem că revoluția în spațiul românesc nu e doar o alăturare la condiția internațională din acea perioadă, ci poate fi
percepută drept eveniment aparte, luând în considerare și circumstanțele : „Revoluția română de la 1848 n-a fost un fenomen
neregulat, efemer, fără trecut și viitor, fără altă cauză decât voința întâmplătoare a unei minorități sau mișcarea generală
europeană. Revoluția generală fu ocazia, iar nu cauza revoluției române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor.” Această
răzvrătire a poporului constituie deci ani întregi de nedreptăți, Transilvania, Ț.R și Moldova aflându-se în același spațiu
românesc, aceeași limbă și tradiții, însă fiind separate forțat de repetate ori de jugul străin. Acest argument poate fi susținut și
de Petițiunea Națională ,, Națiunea română, rezimată pe principiul libertății, egalității și fraternității, pretinde
Menționează (2p.)
0 p. – răspuns lipsă/ greșit;
1px - menționează cauze/consecințe ale
evenimentelor/ proceselor/fenomenlor
abordate (cel puțin 2)
Formulează (4p.)
2p - formulează relații de
cauzalitate/cauză-efect/
interdependență(cel puțin două);

12.

Subiectul IV. Formularea argumentelor
Tema eseului: „Revoluția pașoptistă – imitație a revoluției franceze din februarie 1848 sau impuls firesc al
dezvoltării societății românești?
Elevul 2. În primul rând, revoluția pașoptistă se trage din problemele naționale ale societății românești, dominația otomană în Tara
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – răspuns lipsă/ greșit;
1 p. – argument parțial/declarativ;
2 p.– argument construit corect (raționament și exemplu), corect științific.
Concordanța argumentelor cu opinia (2p.)
0 p. – răspuns lipsă; argumentele nu sunt în concordanță cu opinia construită;
1 p. – argumentele susțin parțial/ insuficient teza exprimată în introducere;
2 p. – argumentele susțin opinia exprimată în introducere, sunt relevante și
suficiente pentru teza dată.
Relevanța tematică a
argumentelor (2p.)
0 p. – răspuns lipsă; nu
corespund temei;
1 p. – argumentele
abordează tangențial tema
propusă;
2 p.– argumentele dezvoltă
tema propusă.
Explică relații de cauză-efect (cel
puțin două).
Formulează argumente
relevante (cel puțin trei), corecte
din punct de vedere științific,
pentru a-ți susține opinia
referitoare la tema propusă.
româneasca și Moldova, la fel cea habsburgică în Transilvania, a determinat societatea să elaboreze programe revoluționare, cu
specificarea unor revendicări, care trebuie instituite „Principiile noastre pentru reformarea Patriei”, redactat de Mihail Kogălniceanu la
24.05.1848, Țara Moldovei și cel din Transilvania „Petițiunea Națională”, Blaj, 4 mai 1848. Caracterul național acestor revendicări se
regăsește în ambele programe revoluționare, Tara Moldovei dorește unirea celor doua state române, definind astfel noțiunea de roman,
dorința de emancipare națională și impunerea unui statut internațional deosebit Țărilor Române, in condițiile tensionate între Imperiul
Țarist (putere protectoare) si Imperiul Otoman (puterea suzerană) „Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat,
românesc”. În cazul Transilvaniei, aceștia protestau contra unirii cu Imperiul Habsburgic, manifestând o profunda dorință de
emancipare națională și afirmare ca un popor roman, în cadrul Imperiului „Națiunea română [...], pretinde independența sa națională”.
Menționează (2p.)
0 p. – răspuns lipsă/ greșit;
1px - menționează cauze/consecințe ale
evenimentelor/ proceselor/fenomenlor
abordate (cel puțin 2)
Formulează (4p.)
2p - formulează relații de
cauzalitate/cauză-efect/
interdependență(cel puțin două);

13.

Pasul 7. Integrează critic informațiile din sursele propuse în
propriul text.
Tipuri de surse istorice scrise:
• Documente oficiale de stat: hrisoave, decrete, ordine, legi, cuvântări oficiale ale
reprezentanților statului, rapoarte, etc.
• Documente cu caracter internațional: tratate, pacte, acorduri, protocoale, corespondență,
etc.
• Documente legate de lupta politică: programe ale partidelor sau organizațiilor politice,
apeluri, discursuri ale politicienilor, proclamații, declarații, etc.
• Documente cu caracter istorico-narativ: anale, cronici, lucrări istorice.
• Documente cu caracter personal: memorii, jurnale, scrisori etc. ale contemporanilor.

14.

Pasul 7. Integrează critic informațiile din sursele propuse în
propriul text.
Barem:
0 p. – răspuns lipsă sau fără a face trimitere la surse; textul surselor este preluat fără a fi
integrat în text;
1 p. – se fac unele încercări de a cita, de a face trimitere la surse, fără a integra informația
în textul autorului;
2 p. – sursele sunt valorificate corect (citate din surse și/ sau cu trimitere la autor; etc), dar
parțial/ unilateral pentru tema propusă;
3 p. – sursele sunt parte integră a textului, servesc ca suport al reflecției autorului pentru o
analiză multiaspectuală a temei. (ss)

15.

Pasul 8. Amplasează în timp și spațiu evenimente/ procese/
fenomene istorice. Personalitatea istorică.
Amplasează în timp (2p.)
1p x2 – menționează două date cronologice relevante.
Amplasează în spațiu (2p.)
1p x2 – menționează două state/ regiuni/ continente/ părți ale lumii.
Încadrează o personalitate (2p.)
2p – menționează o personalitate relevantă.

16.

Pasul 8. Redactează textul eseului în baza unui plan logic
Introducere (2p.)
0 p. – răspuns lipsă;
1 p. – teza este formulată simplist, puțin personalizat; nu este axată deplin la tema
propusă;
2 p. – teza este formulată clar, personalizat (mai mult decât o simplă reafirmare a
temei) și este relevantă pentru tema propusă.
Cuprins (2p.)
1 p. – organizarea textului (prin alineat) reflectă cuprinsul (argumentele) textului.
1 p. – respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice.

17.

Pasul 8. Redactează textul eseului în baza unui plan logic
Concluzie (3p.)
1 p. – mesaj simplist; parțial corelat cu teza propusă la întroducere; nu oferă o sinteză a
argumentelor propuse în cuprins;
2 p. – mesaj clar, în concordanță cu tema și teza propusă în întroducere; dar nu oferă o sinteză a
argumentelor formulate în cuprins;
3 p. – mesaj clar, în concordanță cu tema și teza propusă în întroducere și oferă o sinteză a
argumentelor formulate în cuprins.

18.

Subiectul IV. Formularea concluziei
Elevul 1. În concluzie, pot afirma că deși revoluțiile au fost înăbușite în spațiul
românesc, au reprezentat primul strigăt de eliberare al românilor. De asemenea,
au constituit și unul dintre punctele care au dus la obținerea independenței și a
Unirii sub numele de România Mare. Astfel, acest eveniment a avut o importanță
vitală pe plan național, constituind un impuls firesc, reprezentând dorința
românilor de a se distinge, de a se individualiza.
Elevul 2. În concluzie, pot spune că revoluția din Principatele Române, revoluția
pașoptistă, a fost o parte componentă a revoluțiilor care s-au desfășurat între anii
1848-1849 în Europa, dar adevăratele cauze fiind problemele societății românești,
consolidate de multă vreme, în primul rând de ordin național, regimul de
suzeranitate otoman, mai nou protectoratul din partea Imperiului Țarist, inclusiv
problemele de ordin social, politic și economic.
Elevul 3. În concluzie, revoluția din 1848 din spațiul românesc a fost un impuls
firesc al dezvoltării societății, pentru a fi rezolvate numeroasele probleme cu
care se confruntau Principatele. Nu se poate însă de negat faptul că revoluțiile
generale au fost un impuls pentru Țările Românești, deoarece acestea au oferit
un context potrivit desfășurării acestor revoluții.
Expune ideile în
baza unui plan
logic care să
conțină
introducere,
cuprins,
concluzie.
Concluzie
1 p. – mesaj
simplist; parțial
corelat cu teza
propusă la
introducere; nu
oferă o sinteză a
argumentelor
propuse în cuprins;
2 p. – mesaj clar,
în concordanță cu
tema și teza
propusă în
introducere, dar nu
oferă o sinteză a
argumentelor
formulate în
cuprins.
3 p. . – mesaj clar,
în concordanță cu
tema și teza
propusă în
introducere și
oferă o sinteză a
argumentelor
formulate în
cuprins.

19.

Pasul 9. Utilizează corect limbajul istoric
0 p. – răspuns lipsă;
1 p. – limbaj parțial adecvat; irelevant pentru tema propusă;
2 p. – limbaj adecvat/ relevant pentru prezentarea temei.
N.B.: baremul pentru utilizarea corectă a limbajului istoric se aplică doar în
cazul acumulării a cel puțin 4 puncte pentru formularea argumentelor relevante
(itemul IV.1)