7.26M
Category: warfarewarfare

Nstalațiile speciale ale autovehiculelor

1.

Tema nr. 4.
INSTALAȚIILE SPECIALE ALE
AUTOVEHICULELOR.
Conducătorul lecţiei: locotenent-colonel Vitalie PASCARI-TOMOIANU

2.

Lecţa nr. 1.
Construcţia instalaţiilor speciale ale
autocamioanelor şi maşinilor de luptă.
Întrebările de studiu:
1. Destinaţia şi construcţia instalaţiilor hidraulice;
2. Destinaţia şi construcţia troliului;
3. Destinaţia şi construcţia propulsorului prin jet de apă;
4. Destinaţia şi construcţia instalaţiei de stingere a
incendiilor.

3.

Obiectivele lecției:
• să definească destinaţia şi elementele
componente instalaţiilor hidraulice;
• să cunoască destinaţia şi construcţia
troliului;
• să specifice destinaţia şi particularităţile
constructive propulsorului prin jet de apă;
• să definească destinaţia şi elementele
componente instalaţiei de stingere a
incendiilor.

4.

1. Destinaţia şi construcţia instalaţiilor
hidraulice
transmiterea unei forțe dintr-un
anumit
punct
în
altul
cu
ajutorulunui lichid incompresibil,
iar această forță este multiplicată.

5.

Element a autovehicolului
acționat hidraulic

6.

Spărgătorul de valuri

7.

Propulsorul prin jet de apă

8.

Element a autovehicolului
acționat hidraulic

9.

10.

2. Destinaţia și construcția
troliului.
2.1 Destinaţia, amplasarea şi construcţia
troliului autocamioanelor
Pe autocamioane se amplasează troliul, care serveşte
pentru autoscoaterea autocamioanelor la circulaţia pe
drumuri desfundate şi greu accesibile, şi pentru tractarea
autocamioanelor împotmolite.
Troliul este amplasat în faţă (spate) autocamioanelor, de
regulă, este amplasat pe faţă şi este fixat pe bara de
protecţie a cadrului pe grinzele transversale faţă. Bara de
protecţie se fixează cu buloane speciale de un prelungitor
de grinzele cadrului care la necesitate poate fi extras.

11.

2. Destinaţia și construcția
troliului.
Troliul este compus din:
1. redresorul arborelui tamburului;
2. inelul de protecţie a mufei;
3. mufa lunecoasă de cuplare a tamburului;
4. furca de cuplare a tamburului;
5. bara de protecţie;
6. redresor rolei de comandă;
7. scoaba de siguranţă;
8. rola de derecţionare şi comandă;
9. suportul de comandă a cablului;
10. cablul troliului cu cleştele;
11. reductorul troliului;
12. tamburul;

12.

2. Destinaţia și construcția
troliului.
Troliul este compus din:
13.redresorul de ungere a tamburului;
14.piuliţa scoabei de fixare a cablului;
15.transmisia cardanică;
16.maneta de acţionare a prizei de putere;
17.priza de putere;
18.sabotul de frânare a tamburului;
19.bolţul furcii de cuplare a tamburului;
20.bara de protecţie spate;
21.bulonul de fixare;
22.suportul traversei a arborelui tamburului;
23.rulmentul arborelui tamburului.

13.

2.2 Funcţionarea troliului
Comanda troliului se execută prin transmisia
cardanică de la priza de putere, este fixată pe
cutia de viteză. Treptele de transmitere a
reductorului este egală cu 31. Efortul de legare
a troliului 5000 kgf.
La efortului bolţul de siguranţă, este amplasat
în furca și la finalul transmisiei cardanice, este
amplasat şi protejează de rupere a cablului
troliului. Lungimea de lucru a cablului este de
65m. Tamburul troliului se roteşte liber pe
arbore.

14.

2.2 Funcţionarea troliului
Mufa de cuplare se deplasează pe arbore pe
două pene. La deplasarea mufei pârghiile
laterale întră în andrenare cu pârghiile laterale
ale tamburului şi permite rotirea ca una
întreagă.
Furca de cuplare este dotată cu saboţi, la
cuplarea mufei, sabotul sub influenţa bolţului
cu arcul se apropie de tambur, frânând rotirea
lui şi exclude posibilitatea liberă de deplasare a
cablului la derularea manuală.

15.

2.2 Funcţionarea troliului
Frâna este reglată prin strângerea sau
eliberarea arcului cu ajutorul contrapiuliţei
şi bucşei corespunzătoare.
Reductorul troliului este compus din:
1. melc,
2. roată melcată cu bucşă de bronz,
3. carterul,
4. arborele tamburului,
5. frână automată,
6. rulmenţii şi capacele lor.

16.

2.2 Utilizarea troliului.
La deplasarea autocamionului cablul trebuie să
fie învălătucit pe tambur fix, tamburul trebuie
să fie cuplat.
Decuplarea tamburului de la arbore este
permis numai la derularea manuală a cablului.
Pentru cuplarea troliului este necesar: de
apăsat pedala ambriajului până la refuz, de
cuplat treapta de viteză corespunzătoare în
priza de putere de eliberat pedala ambriajului.

17.

2.2 Utilizarea troliului.
Derularea liberă a cablului se execută manual,
ne cuplând viteza, dar decuplând mufa de
cuplare a tamburului.
În unele cazuri se poate pentru derulare
cablului de cuplat treapta de viteză.
Pentru autoscoaterea autocamionului este
necesar de derulat cablul, de fixat de un obiect
fix în teren (copac, stâlp etc.) , de cuplat
treapta de viteză în priza de putere pentru
învălătucirea cablului şi de executat întinderea
cablului la rotaţiile arborului tamburului.

18.

2.2 Utilizarea troliului.
La autoscoaterea pe carosabilele umede
pe drumurile de ţară se admite cuplarea
punţelor motoare şi cuplarea primei viteze
în cutia de distribuţie.
La autoscoaterea cu ajutorul troliului a
altor autocamioane este necesar de
amplasat maneta în cutia de viteză în
poziţia neutră şi de frânat autocamionul.

19.

2.2 Utilizarea troliului.
După finalizarea autoscoaterii este necesar de
decuplat troliul, de decuplat ambriajul, şi de
amplasat maneta prizei de putere în poziţia
neutră.
Pentru fixarea cablului troliului în poziţia de
deplasare, este necesar de fixat cleştele de
cârlijele din faţă, de cuplat învălătucirea
cablului în priza de putere şi de executat
învălătucirea lin.
După aceasta este necesar de amplasat
maneta prizei de putere în poziţia neutră.

20.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
La utilizarea troliului
este necesar de urmărit:
Efortul asupra cablului nu trebuie să fie mai
mare de 4500kg, pentru primirea efortului
mai mare este necesar de utiliza blocuri
speciale;
Lungimea de lucru a cablului nu trebuie să
fie mai mare de 65 m; restul lungimei a
cablului (nu mai puţine de trei – patru fire
după grosime) trebuie să fie învălătucită pe
tambur;

21.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
La utilizarea troliului
este necesar de urmărit:
Temperatura maximală admisibilă în reductor la
funcţionarea troliului 1300C;
Dezvălătucirea cablului se execută manual, se admite
dezvălătucirea cablului la utilizarea vitezei, la care
este necesar de întins cablul;
Unghiul de amplasare a cablului pe axa
autocamionului (pe orizontal) nu trebuie să mărească
150. la care întinderea sub efort nu trebuie să
mărească 10-12m din lungimea cablului. La mărirea
unghiului este utilizat blocul.

22.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Este categoric interzis:
1. Utilizarea cablului troliului pentru remorcarea
autocamionului;
2. De cuplat viteza de mers cu spatele în timpul
funcţionării troliului;
3. De schimbat treptele de viteză în timpul
autoscoaterii autocamionului sub efort mare şi la
deplasarea inversă a autocamionului;
4. De a se găsi în preajma cablului sau între cabluri
(la utilizarea blocului), de aranjat firele cablului în
timpul funcţionării troliului;
5. De amplasat în orificiu furcii transmisiei buloane
sau alte detalii în locul bolţului special de siguranţă;

23.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
Este categoric interzis:
6.
De admis deplasarea autocamionului cu
decuplarea de la arborele tamburului troliului.
În cazul amplasării incorecte a firelor cablului pe
tambur este necesar de oprit troliul, cu ajutorul
ambriajului şi de decuplat treapta de viteză din priza
de putere.
În cazul depistării supraîncălzirii uleiului în reductorul
troliului, care este vizibilă după aburul format, este
necesar de decuplat troliul ca să se răcească uleiul şi
de depistat cauza încălzirii lui.

24.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Troliul - serveşte pentru autoscoaterea
maşinilor de luptă în caz de împotmolire,
şi pentru tractarea altor obiecte de acelaşi
tip împotmolite.
Troliul este amplasat pe partea din faţa
maşinilor de luptă. pe palca frontală
superioară a carcasei este prevăzut un
capac pentru accesul la mânerul mufei de
cuplare a tobei.

25.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Efortul maximal la cârligul troliului este de 4000
– 6000 kgf. efortul scade cu derularea cablului
de pe troliul, la utilizarea blocului efortul se
dublează.
La transportorul BTR – 80, momentul de
torsiune la troliul este transmis de prin lanţ şi
transmisiei cardanice de la cutia de distribuţie.
Troliul la TAB – 71M este acţionat de motor din
dreapta prin intermediu prizei de putere troliului
a cutiei de distribuţie. forţa la cablul este
maximum de 4500 daN.

26.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Troliul BTR – 80 este compus din:
1. capacul de închidere a rulmenţilor;
2. bucşe;
3. capacul reductorului;
4. şaibe de protecţie;
5. presgarnitura capacului carterului;
6. pana;
7. buşonul cu orificiu de alimentare cu ulei;
8. roata melcată;
9. arborele reductorului troliului;
10.mufa alunecoasă;

27.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Troliul BTR – 80 este compus din:
11.inelul de protecţie;
12.placa de fixare a cablului;
13.cablul;
14.redresori;
15.traversă;
16.tamburul troliului;
17.maneta mecanismului de cuplare a tamburului;
18.fixatorul cu placa şi arcul;
19.furca;
20.presgarnituri de reglare;

28.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Troliul BTR – 80 este compus din:
21.rulmenţi melcului cu capacul de închidere buloane
de fixare şi presgarnituri de etanşare;
22.melcul;
23.buşonul orificiului de verificare a uleiului în
reductorul troliului;
24.carterul reductorului;
25.orificiu cu buşonul de evacuare a uleiului din
reductor.

29.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Comanda troliului care este compusă din:
1. fixatorul cârligului;
2. cârligul;
3. maneta mecanismului de cuplare a tamburului;
4. carterul reductorului troliului;
5. transmisia cardanică din faţă;
6. suportul intermediar;
7. rulmenţii;
8. corpul suportului intermediar;
9. rulmenţii din suport;
10.presgarnitura rulmenţilor;

30.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Comanda troliului care este compusă din:
11.bolţul de siguranţă;
12.pinionul condus;
13.bulonul de fixare;
14.suportul pinionul condus;
15.axul din spate pentru cuplarea troliului;
16.suporturi;
17.pinionul conducător;
18.pârghii;
19.tija intermediară;

31.

2.1. Destinaţia, amplasarea şi construcţia troliului
maşinilor de luptă.
Comanda troliului care este compusă din:
20.lanţul comenzii;
21.furca;
22.transmisia cardanică intermediară;
23.tija din faţă;
24.suportul pârghiei de cuplare a troliului;
25.maneta de cuplare a troliului;
26.redresoare;
27.tambur;
28.rolele direcţionante;
29.lacătul capacului trapului;
30.axa rolelor.

32.

2.2 Funcţionarea troliului maşinilor de luptă.
Tamburul troliului se roteşte liber pe
arborele reductorului pe bucşele şi poate
fi cuplat cu arborele reductorului cu mufa
care cuplează tamburul, deplasând – se
pe arborele reductorului. mufa de cuplare
se deplasează sub presiunea furcii de
cuplare a tamburului, care are manetă cu
fixatoare.

33.

2.2 Funcţionarea troliului maşinilor de luptă.
La cuplarea sau decuplarea mufei maneta este
amplasată în sus cu fixatorul în direcţia
reductorului sau a tamburului troliului. mufa de
cuplare prin aceasta va întra în antrenare sau
nu va întra în antrenare cu tamburul. La
eliberarea manetei arcul se eliberează cu
fixatorul şi va întra în antrenare cu plăcile de
cuplare sau de decuplare a poziţiei mufei de
cuplare a tamburului.

34.

2.2 Funcţionarea troliului maşinilor de luptă.
La ieşirea din antrenare a tamburului cu
arborele reductorului mufa cu arcul
bulonului fixator va fixa saboţii de tambur,
astfel frânând tamburul de dezvălătucirea
manuală a cablului, ce dă posibilitate de
evitare formării lanţurilor la dezvălătucirea
rapidă a tamburului.

35.

2.2 Funcţionarea troliului maşinilor de luptă.
Transmiterea momentului de torsiune de la cutia
de distribuţie la troliul se execută prin transmisia
lanţ, transmisia cardanică. transmisia cardanică
din faţă şi intermediară sunt legate între ele prin
bolţul de siguranţă, care ne permite de menţinut
troliul de suprasolicitările eforturilor în timpul
funcţionării.
În completul LPSA a maşinii de luptă se află
scripeţi, care ne permite mărirea efortului asupra
troliului de două ori. în poziţie de transport blocul
se fixează din partea din stânga a carcasei maşinii
de luptă.

36.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
Pe timpul exploatării troliul poate fi folosit la:
1. autoscoaterea transportorului numai prin
circulaţia de cablu;
2. autoscoaterea transportorului prin circulaţia
de cablu şi angrenarea roţilor;
3. scoaterea unui alt vehicul cu ajutorul
troliului.

37.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
Pentru folosirea troliului se execută
următoarele operaţiuni:
1. se pornesc motoarele, se ridică placa
sparge – val şi se deschid capacele de
acces la troliu;
2. se deblochează siguranţa de la mâner, se
decuplează toba şi se scoate cârligul
cablului de pe scoaba de fixare;
3. se derulează circa 2 m de cablu, după care
se blochează toba şi se blochează cu
siguranţă;

38.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
4. se aduce în poziţia neutră maneta de comandă a cutiei de
distribuţie, la TAB – 71M se opreşte motorul din stânga;
5. se cuplează priza de putere a troliului şi apoi etajul de
mers înapoi din cutia de viteză şi se derulează astfel cablul
până ajunge la punctul fix, după care se scoate din viteză;
cablul se transmite până la punctul fixe de către un
membru din echipaj;
6. se fixează cablul de ancoră (fătă folosirea scripetului sau
cu folosirea lui);
7. se închide capacul de deasupra troliului şi se coboară
spărgătorul de valuri;
8. se cuplează treapta I în cutia de viteză, se eliberează
maneta frânei de parcare şi se execută autoscoaterea.

39.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
Pentru situaţia de autoscoaterea când se folosesc şi
roţile transportorului, se execută aceleaşi operaţiuni
şi, în plus, înainte de cuplarea treptei I a CV, se
cuplează treapta a II (redusă) a CD; la transportorul
TAB – 71 M se porneşte şi motorul din stânga.
Pentru scoaterea unui autovehicul împotmolit se
execută aceleaşi operaţiuni ca în primul caz fără
folosirea roţilor şi în plus:
1. se blochează prin pene roţile transportorului;
2. după cuplarea treptei I din cutia de viteză, începe
tractarea, accelerând concomitent cu frânarea
puternică a roţilor.

40.

2.3 Măsurile securităţii şi regulile utilizării troliului.
ESTE INTERZISĂ:
1. folosirea cablului troliului pentru tractarea
transportorului;
2. cuplarea cutiei de distribuţie pe timpul derulării
cablului (cutia de viteză fiind cuplată la treapta de
mers înapoi);
3. staţionarea persoanelor lângă cablul pe timpul
funcţionării troliului în sarcină.

41.

2.4. Particularităţile construcţiei troliului ale altor
maşini de luptă.
La transportorul TAB 71 M troliul este compus din:
1. cârlig;
2. mânerul mufei de cuplare;
3. reductor;
4. mufa de cuplare;
5. transmisie cardanică;
6. reazem intermediar;
7. bolţ de siguranţă;
8. priza de putere a troliului;
9. pârghia de comandă a prizei de putere;
10. toba;
11. role directoare;
12. capacul trapei de ieşire a cablului;
13. închizătorul capacului.

42.

3. Destinaţia şi construcţia
propulsorului prin jet de apă.
Propulsorul prin jet de apă este
destinat deplasării autovehiculul pe apă
(forțarea cursului de apă).

43.

44.

Propulsor prin jet de apă

45.

Cpmanda propulsorului

46.

Clapeta propulsorului

47.

3.1 Amplasarea, construcţia
propulsorului prin jet de apă.
Se compune din:
1. corp propulsor,
2. elice,
3. reductor propulsor
4. cârma.
Propulsorul asigură deplasarea de apă a
transportoarelor prin jetul de apă creat de elice în
corpul propulsorului şi trimis în exterior.
Elicea propulsorului primeşte cuplul motor de la priza
de putere – montată pe cutia de viteze – prin
intermediul reductorului.

48.

3.1 Amplasarea, construcţia
propulsorului prin jet de apă.
Tubul absorbant are sudat în partea de
jos
grătarul
pentru
protejarea
propulsorului de corpuri străine, cu o
porţiune rabatabilă, care permite accesul
din buşonul de golire tubul arborelui se
termina cu un difuzor în care este
montată cârma.
Toate îmbinările şi orificiile sunt etanşate
la apă cu garnituri sau mastic.

49.

3.1 Amplasarea, construcţia
propulsorului prin jet de apă.
Mersul înapoi pe apă se realizează prin
inversarea sensului de rotaţie a elicei, realizat prin
comanda prizei de putere propulsor.
Excepţie fac transportoarele TAB – 71 şi TAB –
71M, la care mersul înapoi pe apă se realizează
menţinând sensul de rotaţie a elicei şi închizând
clapetele propulsorului; în acest caz, jetul de apă
este trimis prin galeria pentru propulsia înapoi.
La aceste transportoare inversarea sensului de
rotaţie a elicei serveşte numai pentru curăţarea
grătarului în cazul când aceasta se înfundă cu
ierburi s.a.

50.

3.1 Amplasarea, construcţia
propulsorului prin jet de apă.
Maneta de comandă a prizei propulsorului se
găseşte imediat în dreapta mecanicului
conductor la transportorul TABC–79 comanda
este hidraulică şi se face acţionând maneta
distribuitorului D4.
Reductorul propulsorului transmite la elice
cuplul primit de la motor.
La transportatoarele TAB–71 şi TAB–71M
reductorul însumează cuplul ambelor motoare
la arborele elicei.

51.

3.1 Amplasarea, construcţia
propulsorului prin jet de apă.
Se verifică starea elicelor şi dacă este
necesar se iau măsuri de remediere sau
înlocuire a lor. Se gresează articulaţiile şi
cremalierele (la T.A.B.-71 angrenajul cu
melc) spărgătorului de valuri.
Se verifică nivelul uleiului în propulsor şi
în reductorul propulsorului şi, la nevoie se
completează sau se înlocuieşte.

52.

3.1 Amplasarea, construcţia
propulsorului prin jet de apă.
La transportoarele T.A.B.-71 şi «T.A.B.71M
reductorul
propulsorului
nu
comunică cu tubul arborelui elicei şi de
aceea golirea şi umplerea cu ulei
proaspăt se face separat.
Pentru schimbarea uleiului în tubul
arborelui elicei se procedează la fel ca la
transportorul T.A.B.-77 în cazul schimbării
uleiului în cavitate.

53.

3.2 Pregatirea trasportorului pentru forţarea
cursurilor de apă.
La pregătirea pentru trecerea cursurilor de
apă se execută următoarele operaţiuni:
În raionul de adunare se verifică:
1. funcţionarea motoarelor, propulsorului, deschiderea
clapetei propulsorului, ridicarea spărgătorului de
valuri, funcţionarea cârmei; la transportarea în formula
8x 8, trecerea cursurilor apă cu un singur motor este
interzisă;
2. închiderea şi deschiderea supapelor şi funcţionarea
pompei de evacuare a apei;
3. etanşarea buşoanelor (şi capacului de acces) de pe
fundul cutiei blindate, a uşilor laterale, a obloanelor şi
capacelor de acces, precum şi a tanburilor roţilor;

54.

3.2 Pregatirea trasportorului pentru forţarea
cursurilor de apă.
La pregătirea pentru trecerea cursurilor de
apă se execută următoarele operaţiuni:
În raionul de adunare se verifică:
4. funcţionarea robinetelor de aer de la roţi şi de la bord
(blocul robinetelor) ;
5. curăţarea periscoapelor, fixarea uneltelor genistice înainte
de intrarea.
6. reverificarea etanşărilor, îndeosebi a buşoanelor de pe
fundul cutiei blindate;
7. închiderea tuturor obloanelor şi capacelor de acces,
precum şi a capacelor ambrazurilor .
8. deschiderea robinetelor de cuplare a radiatoare şi
schimbătoarelor de căldură în circuitul de ungere al
motoarelor.

55.

3.2 Pregatirea trasportorului pentru forţarea
cursurilor de apă.
La pregătirea pentru trecerea cursurilor de
apă se execută următoarele operaţiuni:
În raionul de adunare se verifică:
9. ridicarea scaunelor mecanicului conductor şi
comandantului în vederea observării prin
periscoape .
10.reducerea presiunii în pneuri la 0,7 - 1,0 kg/fcm2.
11.îmbrăcarea vestelor de salvare.
12.fixarea colacului de salvare cu 40 - 50 m frânghie,
pe plafonul camerei de luptă.
13.fixarea cablului de remorcare.

56.

3.2 Pregatirea trasportorului pentru forţarea
cursurilor de apă.
La pregătirea pentru trecerea cursurilor de apă se execută
următoarele operaţiuni:
Înainte de intrarea în apă, pe mal (într-un loc mascat) se
execută :
1. ridicarea spărgătorului de valuri şi deschiderea clapetei
propulsorului;
2. închiderea rândului de jos al capacelor de evacuare a
aerului – la transportorul TAB-71.
3. cuplarea punţilor din faţă şi a treptei reduse în cutiile de
distribuţie .
4. cuplarea vitezei I sau a II-a, după care transportorul se
îndreaptă spre rampa de întrare în apa.
În cazul că oprirea pe mal nu este posibilă, aceste operaţiuni
se execută din mers (cu o oprire foarte scurtă pentru
cuplarea treptei reduse a cutiilor de distribuţie).

57.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
PROPULSIA TRANSPORTORULUI
PE APĂ.
Propulsia de apă cuprinde:
1. propulsorul prin jet de apă,
2. spărgătorul de valuri
3. clapeta propulsorului.
Virajul se efectuează cu ajutorul
roţilor directoare.

58.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
DEPLASAREA AUTOVEHICULULUI PE
APĂ.
Intrarea în apă se face perpendicular pe
direcţia cursului de apă, cu o viteză de 510 km/h. Rampele de intrare se aleg de
regulă în locurile unde sînt plaje, iar solul
este tare (pietros) şi la nevoie se
amenajează.

59.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
DEPLASAREA AUTOVEHICULULUI PE
APĂ.
După întrarea în apă, imediat după ce
transportorul începe să plutească, se
cuplează propulsorul şi se decuplează
cutiile de viteze.
Cuplarea propulsorului se face cu
ambreiajul acţionat.

60.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
DEPLASAREA AUTOVEHICULULUI PE
APĂ.
În cazul când adâncimea apei este mică şi
transportorul poate să nu între în plutire, sau dacă
viteza apei este mare, propulsorul poate fi cuplat pe
mal, înainte de intrarea în apă. De asemenea, în
cazul când apa nu este adâncă şi lăţimea ei este
mică, se poate traversa cursul de apă fără a se mai
decupla transmisia ; se menţionează însă că, în acest
caz viteza se micşorează datorită rezistenţelor
hidraulice suplimentare care apar la rotirea roţilor.

61.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
DEPLASAREA AUTOVEHICULULUI PE
APĂ.
Până la o viteză a cursului de apă de
2 m/s, transportorul se poate
conduce în deplină siguranţă şi poate
fi condus cu precizie.
Conducerea pe apă se face folosind
pentru observare periscoapele.

62.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Pentru menţinerea direcţiei de deplasare pe apă şi
ajungerii în dreptul rampei de ieşire fără manevre
suplimentare, după intrarea în plutire transportorul se
menţine de regulă, sub un unghi de 35-45° faţă de
axa imaginară a rampelor;
Orientarea vizând primul reper se face după întrarea
în plutire, după care se cuplează cutiile de viteze;
Pe la mijlocul apei se fixează al doilea reper, iar în
apropierea ieşirii, al treilea repetarea vizând primul
reper se face după intrarea în plutire, după care se
decuplează cutiile de viteze;
Pe la mijlocul apei se fixează al doilea reper, iar în
apropierea ieşirii, al treilea reper.

63.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
La deplasarea pe apă agitată transportorul se
va orienta perpendicular pe valuri.
Nu se va conduce pe apă dacă valurile sînt
mai mari de 0,3 -0,4 m.
Se permite îmbarcarea desantului suplimentar
şi a se depăşi masa suplimentară admisă ;
acesta se va dispune uniform pe părţile laterale
ale carcasei.
Se interzic mişcările bruşte la bordul
transportorului, deoarece acestea pot produce
pierderea stabilităţii lui.

64.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Pe timpul traversării este necesar să se verifice în
permanenţă dacă nu pătrunde apă în transportor.
În cazul când apa pătrunde, se iau măsuri
imediate de evacuare; se deschid supapele de
evacuare a apei. Supapele se închid imediat după
ce apa a fost evacuată, deoarece în continuare
propulsorul ar aspira aer prin supape,
micşorându-şi randamentul. De asemenea, în
situaţia când în mod accidental propulsorul nu ar
mai funcţiona, apa ar pătrunde în transportor prin
supapele deschise.

65.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Dacă din anumite cauze pătrunderea apei este
puternică şi mijloacele de evacuare nu pot să
facă faţă, se impune ca transportorul să fie
imediat scos din apa. La deplasarea pe o apă
acoperită cu plante, alge, grătarul tubului de
absorbţie al propulsorului se poate înfunda,
ducând la reducerea vitezei de deplasare şi
chiar la oprirea transportorului, în acest caz,
spălarea grătarului se realizează prin cuplarea
mersului înapoi al propulsorului.

66.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
În situaţia când transportorul a rămas
suspendat pe o moviliţă de nisip, se
decuplează
propulsorul
şi
se
cuplează alternativ viteza I şi mersul
înapoi,
realizând
astfel
despotmolirea; se continuă apoi
deplasarea
prin
cuplarea
propulsorului.

67.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Dacă pe timpul plutirii propulsorul sau
comanda clapetei propulsorului s-a
defectat, deplasarea se poate face cu
ajutorul roţilor ; în acest caz se
cuplează cutiile de viteze în treapta a
III-a din faţă şi treapta redusă a
cutiilor de distribuţie fiind cuplate de
la întrarea în apă).

68.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Virajul pe apă se execută cu ajutorul
direcţiei ca şi pe uscat;
razele de viraj trebuie astfel alese
încât să nu creeze momente de
giraţie periculoase pentru stabilitate;
răspunsul la comanda pe apă nu este
imediat, el având o mică întârziere.

69.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Ieşirea din apă se face pe o rampă care să
îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi pentru întrarea în
apă.
Este necesar ca rampa să aibă o lăţime de 10 m şi să
fie marcată cu ţăruşi.
Ieşirea din apă se face perpendicular pe mal, având ca
şi la întrare cuplate punţile din faţă, cutiile de distribuţie
în treaptă redusă, iar cutiile de viteze în treapta I.
De asemenea, se măreşte turaţia motoarelor şi pentru
siguranţă se porneşte pompa de evacuare a apei.
Dacă în încercarea de a ieşi pe mal transportorul se
împotmoleşte, acesta se va manevra la o altă rampă de
ieşire sau se va folosi troliul pentru autoscoatere.

70.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Destinaţia, construcţia şi funcţionarea instalaţiei
de evacuare a apei din maşinile de luptă.
Regulile utilizării instalaţiei de evacuare a apei din
carcasa blindată.
Este destinat evacuării apei pătrunse în interiorul
carcasei blindate şi cuprind:
1. sistemul de evacuare,
2. pompa de evacuare,
3. supapa de golire,
4. dispozitivul de semnalizare a prezenţei apei în
transportor; acestea pot funcţiona independent,
separat sau simultan.

71.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Sistemul de evacuare a apei
Este mijlocul principal de evacuare a apei şi
funcţionează pe principiul depresiunii create în
corpul propulsorului când elicea se roteşte.
Se compune dintr-un jgheab – pe care sînt
fixate două supape ele evacuare a apei – o
conductă de legătură a jgheabului cu corpul
propulsorului prin intermediul unei supape de
reţinere şi un dispozitiv de semnalizare a
prezenţei apei în carcasa transportorului.

72.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Sistemul de evacuare a apei
Atunci când supapele sînt deschise, jgheabul face
legătura dintre camera de luptă şi camera energetică.
In funcţie de situaţie, pot fi deschise ambele supape
sau doar câte una.
Datorită depresiunii create în corpul propulsorului
clapeta supapei de reţinere se deschide automat şi
apa existentă în carcasa blindată este aspirată, când
una sau ambele supape sînt deschise.
Când motoarele nu funcţionează, supapa de reţinere
este închisă sub greutatea proprie a pârghiei şi
clapetei.

73.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Sistemul de evacuare a apei
La transportorul T.A.B.-71 închiderea supapei
este asigurată şi de un arc. La toate
transportoarele, cu excepţia transportorului
TAB-71, supapele sînt acţionate hidraulic de
cilindrii hidraulici şi a fi comandaţi de la postul
de conducere; deschiderea supapei este
semnalizată la bord printr-un bec pus în
funcţiune de către conectoare (denumite şi
limitatoare de cursă).

74.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Sistemul de evacuare a apei
La transportorul TAB-71 supapele sînt
acţionate manual prin rozetă; tija este lungă,
astfel încât rozetele sînt situate deasupra
podelei.
Acest transportor mai este prevăzut cu supapă
pentru trecerea apei din camera de luptă în
camera energetică şi invers, în vederea
evacuării ei prin pompa de evacuare sau prin
supapa de golire.

75.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Sistemul de evacuare a apei
ATENŢIE !
1. Se interzice deschiderea supapelor dacă în carcasa
transportorului nu a pătruns apă, deoarece se aspiră
aer prin propulsor, înrăutăţind funcţionarea lui.
2. Pentru verificarea funcţionării supapei de reţinere se
astupă orificiul din jgheab cu un dop, se deschid
supapele de evacuare a apei şi se opreşte propulsor.
Dacă apa pătrunde din propulsor în carcasă, supapa
de reţinere este defectă şi necesită măsuri de reparare
sau înlocuire a ei.
3. Se interzice, deschiderea supapelor dacă transportorul
este pe apă şi motoarele nu funcţionează.

76.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Pompa electrică de evacuare a apei din
carcasa blindată.
Este un mijloc suplimentar de evacuare a apei şi
se foloseşte atunci când propulsorul nu
funcţionează. Pompa este acţionată electric şi se
comandă prin comutatorul de la bord.
Pompa de evacuare a apei; este dispusă în
camera energetică, în partea stângă-spate; la
T.A.B.-71 este în partea dreaptă; are sita pe
fundul carcasei blindate. Pompa aspiră apa din
carcasă şi o evacuează peste bord printr-o
conductă.

77.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Pompa electrică de evacuare a apei din
carcasa blindată.
ATENŢIE !
Nu este permisă funcţionarea continuă mai
mult de 30 minute, deoarece electromotorul se
poate deteriora.
După o pauză de 30 minute, pompa poate fi
din nou folosită.

78.

3.3 Forţarea cursurilor de apă
Supapa de golire a apei
Apa care eventual s-a acumulat în carcasa
blindată, se evacuează, după trecerea
cursului de apă, prin supapa de golire
prezentată în; este dispusă în partea din
faţă
a
transportorului,
în
dreapta
mecanicului conductor; pentru accesul la
rozeta supapei, în podea este practicat un
locaş închis cu un capac rabatabil.

79.

Spărgător de valuri
(placa sparge val)

80.

Elemente demontabile
?

81.

Sistemul de evacuare a apei din
carcasa blindată

82.

4. Destinaţia şi construcţia
instalației de stingere a incendiilor.
Destinată pentru detectarea, semnalizare şi
stigerea automată (sau acţionate manual) a
incendiilor ce se pot produce în compartimentul
energetic a transportorului.
După componenţă instalaţiile sunt identice
şi sunt compuse din:
Echipamentul electric
Echipamentul de
aducție și refulare

83.

Elemente de detecție și inițiere
4 sesizori termici de tip TD-1
Elemente de comandă și distribuție
blocul de comandă BCISI-2 și tabloul PCI-2
Elemente de execuție
electroventilul, electromagnetul de acționare a
jaluzelelor, capsele pirotehnice PP3
Elemente de legătură
cablaje și contactoare
Elemente auxiliare
dispozitivul de încercare a sesizoarelor termice

84.

Buteliile cu substanța ignifugă
Conducte
Ștuțuri

85.

86.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Sesizorul termic tip TD – 1 este un traductor
de temperatură cu sensebilitate de acţionare
în domeniu de temperatură 100-3000C.
Elementul de detecţie îl constituie baterie de
termocuple, montată în carcasă pe un suport
izolat şi conectată în circuit prin conector.
Senzorul dezvoltă o tensiune de minim 40
mV la o temperatură de 1000C în timpul max.
de 15 secunde sau min. 102 mV la o
temperatură de 3000C.

87.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Sesizorul se montează pe suporturi
speciali
în
poziţie
verticală,
la
transportoarele echipate cu două motoare
ele sunt dispuse astfel: primul – în partea
stângă spate a motorului; al doilea în faţă
între motoare; al treilea între B.A. şi
motorul din dreapta; al patrâlea este
dispus în partea dreaptă – spate a
motorului din dreapta.

88.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Sesizorul termic este compus din:
1. capac;
2. carcasă;
3. Regletă;
4. Sudură caldă;
5. Cromel;
6. Constantant;
7. Şurum M 3*6;
8. Conector circular;
9. Şurum M 3*8;
10.Sudură rece;
11.Masă izolatoare.

89.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Tabloul PCI – 2 – este un aparat de control şi
comandă care asigură supravegherea şi
comanda manuală a instalaţiei., asigură
alimentarea instalaţiei de la reţeua electrică a
transportorului.
Contolul circuitelor instalaţiei în stare de
veghe este asigurată prin lămpile de control,
semnalizarea incendiului se face prin lampa
de avertizare, acţionarea manuală a
instalaţiei se face prin butoane.

90.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Electromagnetul de acţionare a dispozitivului de
închidere a jaluzelor asigură închiderea automată a
jaluzilor. La primirea comenzii, electromagnetul
acţionează asupra închizătorului, eliberând pârghia şi
dând posibilitate ca clopotele (jaluzelor) să cadă sub
acţiunea masei proprii.
Electromagnetul de acţionare a jaluzelor este compus
din:
1. suportul pârghiei;
2. electreomagnetul RS – 337;
3. borne;
4. braţul pârghiei de antrenare.

91.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Patronul pirotehnice – sunt capsele explozive
cu
acţionare
electrică
prin
fir,
cu
incandenscenţă, capabile să dezvolte o forţă
de compresiune axială.
Patronul pirotehnice este compus din:
1. manta;
2. încărcătură explozivă;
3. punte rezistivă;
4. contact central.
Patronul pirotehnice – sunt montate în blocul
supapelor de la butelii.

92.

4.1 Construcţia instalaţiei de stigere a incendiilor.
Dispozitivul de încercat
sesizoare termice
este o plită miniatură cu rezistenţa
24 V ; dezvoltă o temperatură de
min. 3000C în timp de max. 15
minute se păstrează în lotul PSA
netransportabil.

93.

4.2 Acţionarea automată a instalaţiei de
stingere a incendiilor. Stingătoarele.
Butiliile cu soluţie inginifugă conţin fiecare
1,07 kg bromură de eti, 0,46 kg bioxid de
carbon, restul completându –se cu aer
comprimat până la presiunea max. De 85
daN/cm2.
Cele două butelii sunt cuplate la acelaşi sistem
de conducte prin intermediu clapetelor
reversibile care permit pe rând transferul de
soluţie pe conducte de la o butelie la alta,
transferul se produce după perforarea
membranei la explodarea piropatronului.

94.

4.2 Acţionarea automată a instalaţiei de
stingere a incendiilor. Stingătoarele.
1. Funcţionarea automată a
instalaţiei.
În cazul izbucnirii incendiului în
compartimentul
energetic,
temperatura creată la termocuplele
sesizorilor
termici
determină
producerea la bornele acestora a
unei tensiuni capabile să declanşeze
instalaţia.

95.

4.2 Acţionarea automată a instalaţiei de
stingere a incendiilor. Stingătoarele.
Blocul de comandă BC – ISI2, prin unul din circuite
inegrează, detectează tensiune la intrare dezvoltată
de orcare din senzorii termici şi comandă circuitul de
acţionare a contactorului, care alimentează simultant:
lampa de avertizare de pe tabloul PCI – 2, care se
aprinde, semnalizând producerea incendiului.
Electromagnetul S2 declanşază oprirea motoarelor;
Electromagnetul S1 declanşază coborârea jaluzelor;
Circuitul de temporizare şi de acţionare a
contactorului d2, declanşază butelia I;
Circuitul de temporizare şi de acţionare a
contactorului d3, declanşază butelia II.

96.

4.2 Acţionarea automată a instalaţiei de
stingere a incendiilor. Stingătoarele.
2. Funcţionarea manuală a instalaţiei.
În cazul unei avarii pe circuitul funcţionării
automate a blocului de comandă BCIS12 sau înm cazul depistării incendiului
înainte de acţionare automată – se poate
executa şi declanşarea manuală a
instalaţiei, în acest scop se apasă pe
butonul „Manual.”

97.

ÎNTREBĂRI?

98.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
• Care este destinaţia instalației hidraulice?
• Care este construcția troliului?
• Care este construcția propulsorului prin jet de
apă?
• Care sînt acțiunile la pregătirea transportorului
pentru forțarea cursului de apă?
• Care este construcția instalației de stingere a
incendiilor?
• Funcționarea automată a instalației de
stingere a incendiilor?

99.

BIBLIOGRAFIA
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, București 1991.
• Manual «BMD-1»
• Manual «TAB-71M»
• Manual «KamAZ»
• Gheorghe şi Mariana Frăţilă „Automonilul.
Construcţia, întreţnere, reparaţia”.
English     Русский Rules