Formarea si dezvoltarea stiintei economice. Tema 1

1. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ECONOMICE

2. ISTORIA GÂNDIRII ECONOMICE

Obiectul de studiu
al Istoriei gândirii economice (IGE) ȋl
reprezintă selecţia viziunilor economice
privind problema teoriei şi practicii
economice.

3. Metodologia cursului

Dialectică
Comparației
Istorice și
logice
Principiul
electismului
Metode

4. Sistemul categorial al IGE

Curente economice
Doctrinele economice
Școlile economice
Teoriile economice
Gîndirea economică

5.

Gîndirea economică este un proces de reflectare în mintea
omului și de interpretare a relațiilor economice
înconjurătoare .
Teoriile economice-reprezintă ansamblu de cunoștințe sau
ipoteze organizate într-un sistem logic coerent, care oferă o
descriere și expliacție a unei serii de fapte economice.
Școala de gîndire economică-reprezintă un sistem de
convingeri ,și teorii împărtășite de un grup de adepți reuniți
în jurul unui mentor, sau al unei idei definitorii.
Doctrina economică –constituie un sistem de teorii și idei,
economice, compatibile între ele, avînd în centru o idee
principală care le consolidează.
Curentul de gîndire economică-este un ansamblu de idei,
doctrine, opinii și teorii împărtășite de un număr mare de
specialiști

6. Etapele evoluţiei cunoaşterii economice

• Faza I
Preștiințifică din
antichitate și pînă în
secolul XVIII
• *Ideile lui Adristotel
,Platon ,Xenofon
,Socrate.
• *Dezvoltarea ideilor
din antichitate și
Evul Mediu au dus la
apariția
mercantilismului
Faza a II-a Faza
constituirii propriu-zise a
științei economice(17501879)
*A fost inaugurată de
apariția unui nou curent
de gîndire economică
(curentul Liberal).
*A schimbat analiza
bogăției din sfera de
circulație în cea de
producție
Faza a III-a
Faza descoperirii și
elaborării principiilor
sale teorecice
Această perioadă a fost
dominată de 3 şcoli :
- Şcoala de la Viena
- Şcoala de la Lausanne
-Şcoala de la Cambridge
Faza IV : faza
contemporană de
adâncire şi extindere a
teoriei economice (1930
pînă în prezent
Trecerea de la analiză
microeconomică la cea
macro şi
mondeoeconomic