Caracteristică succintă a angiospermelor

1. COLEGIUL POLITEHNIC DIN CHIŞINĂU

Elaborat:
Profesor biologie Ion Bodean

2. Chestionar

Caracteristică succintă a angiospermelor
Clasa Monocotiledonate (Liliopsida)
Clasa Dicotelidonate (Magnoliopsida)
Locul şi rolul plantelor în natură şi viaţa
omului

3. Obiective

Să identifice structurile specifice plantelor
cu flori;
Să argumenteze locul plantelor cu flori în
sistematică;
Să propună măsuri de ocrotire a plantelor;
Să demonstreze rolul plantelor în existenţa
vieţii pe Terra.

4. Caracteristică succintă a angiospermelor

• Încrengătura Magnoliophyta cuprinde peste 235.000 de specii de
plante. Mai bine de 100 miloane ani, angiospermele reprezintă grupul
dominant de plante de pe suprafața pământului, datorită capacităţilor
mai bune de adaptarela condiţiile schimbătoare de mediu.
• Pentru angiosperme (Magnoliophyte) sunt caracteristice organe
vegetale care au sămânța învelită într-un fruct (angio = inveliș sperme =
sămânța), care este alcătuită din tegument, cotiledon (substanta de
rezerva) și embrion.
• În functie de numarul de cotiledoane angiospermele pot fi
Monocotiledonate sau Dicoltiledonate.
• O caracteristică esențială este prezența embrionului cu două
cotiledoane. Există și specii cu un singur cotiledon ca de exemplu
Ficaria sp., Cyclamen, dar acest unic cotiledon este rezultatul unui
proces de reducere sau de concreștere.
• Floarea este formată din: peduncul floral, receptacul, sepale, (totalitatea
lor formează caliciul), petale, (totalitatea lor formează corola), stamine,
(formează androceul) și carpele, care formează împreună, gineceul.
• Dintre plante, angiosepermele prezintă cel mai înalt tip de înmulţire
sexuată. Ovulele se formează în interiorul ovarelor florilor care ulterior
devin fructe ce închid seminţe (ovule fecundate).

5. Schema ciclului vital la angiosperme

6. Structura florii

7. Alcătuirea florii, formula florală

Floarea reprezintă structura reproductivă a angiospermelor.
Din acest punct de vedere florile pot fi :
-hermafrodite: care au atat gineceu cat si androceu si care reprezinta aproximativ
80% din totalul angiospermelor;
-unisexuate: care au fie androceu fie gineceu;
-asexuate (agame): care sunt flori sterile, ce nu au nici androceu nici gineceu.
Acestea sunt incapabile de reproducere.
In funcţie de aceste particularităţi angiospermele, la randul lor, pot fi:
-hermafrodite: indivizii au doar flori hermafrodite;
-monoice: indivizii au flori unisexuate femele si mascule;
-dioice: florile unisexuate femele si mascule sunt pe indivizi diferiti;
ginomonoice: indivizii au flori hermafrodite si flori unisexuate femele;
andromonoice: indivizii au fori hermafrodite si flori unisexuate mascule;
trimonoice (poligame): indivizii au flori hermafrodite si flori unisexate femele si
mascule.
Componentele florii sunt:
-pedunculul;
-receptaculul;
-invelisul floral alcatuit din caliciu si corola;
-organele reproducatoare reprezentae de androceu si gineceu.
Formula florala reda alcatuirea unei flori utilizand semne conventionale, cifre si
litere. De obicei formula florala este generala pentru toti indivizii ce apartin unei familii.
Dintre simbolurile utilizate mentionam: "P"-reprezinta perigonul, "K"-reprezinta caliciul,
"C" –corola, "A" –androceul, "G" –gineceul. Numarul de elemente florale se
mentioneaza in dreapta simbolului, de ex: K5C5A5G5. In cazul in care numarul
elementelor florale este nedefinit se foloseste semnul infinit (A∞G∞), iar daca elementele
sunt concrescute se delimiteaza prin paranteze patrate: [C5A5]. Concresterea elementelor
unei singure parti este redata prin utilizarea parantezelor rotunde: K(5), C(5), A(5), G(5).

8. Diagramă florală

• Diagrama florală
reprezintă proiecția
elementelor florale
pe un plan
perpendicular pe
axul florii.
• Pentru
reprezentarea
grafică a
elementelelor florale
se utilizează figuri
convenționale care
imită secțiunile
transversale prin
elementele
respective.

9. Reproducerea la angiosperme

10. Reproducerea la angiosperme

11. Androceul şi giniceul

Androceul reprezintă totalitatea staminelor dintr-o floare şi este aparatul reproducator mascul.
O stamină este alcatuită din filament staminal şi anteră. Filamentul este subţire, cilindric şi are rol
de susţinere. Antera reprezintă partea fertilă a staminei şi produce grauncioarele de polen ce
conţin gameţii masculi. Există unele specii (staminodii) la care staminele sunt sterile si unele
specii la care acestea concresc cu gineceul, fenomen numit ginandrie, întâlnit la unele orhidee.
Androceul poate fi:
-dialistemon: dacă staminele sunt libere;
-gamostemon: dacă staminele sunt concrescute.
Gineceul cuprinde totalitatea carpelelor dintr-o floare şi reprezintă aparatul reproducător
femel. Dupa numarul carpelelor acesta poate fi: monocarpelar, bicarpelar, tricarpelar,
pentacarpelar sau policarpelar (în cazul în care conţine mai mult de cinci carpele).
Dupa poziţia pe care o ocupă pe receptacul faţă de celelalte elemente florale, gineceul poate
fi:
-superior: dispus pe receptacul deasupra elementelor de inserţie ale celorlalte elemente
florale;
-semiinferior: dispus intr-o crăpătura a receptaculului, iar celelalte elemente se prind pe
marginile libere ale receptaculului;
-inferior: cand concreşte cu receptaculul iar elementele florale se inşira pe marginile
concrescute ale receptaculului.
Gineceul este alcatuit din ovar, stil si stigmat.
Ovarul este partea bazală, voluminoasă care conţine ovulele. Acestea vor genera gameţii
femeli.
Stilul este o prelungire o ovarului care face legatura dintre ovar si stigmat pe care îl susţine.
Stigmatul este partea terminală a stilului, acoperit cu o substanţă lipicoasă cu rol în captarea
si menţinerea grauncioarelor de polen produse de anteră. Forma stilului si stigmatului variază în
funcţie de specie.
Gineceul poate fi:
-apocarp (dialicarpelar): carpelele sunt libere;
-sincarp (gamocarpelar): dacă acestea sunt concrescute.

12. Componentele şi etapele fecundării la nivel celular

B
1.microsporul(gr. de polen)
2. grăuncior de polen bicelular, celula –
tub şi celula germinativă
3. diviziunea celulei generative
4. polen tricelular (spermatiile se
găsesc libere în citoplasma
celulei-tub)
5. germinarea grăunciorului de polen
6. Megasporul
7-8. prima diviziune a nucleului
megasporei
9. a doua diviziune; etapa
tetranucleară a megasporului
10. diviziunea a treia; etapa
octanucleară
11. gametofit femenin matur
12. fecundarea dublă – o spermatie se
contopeşte cu nucleul ovulului,
alta – cu celula diploidă centrală

13. Floare, fruct, seminţe...

1: petală
2: sepală
3: stamină
4: pistil
5: fruct
6: capsulă
7: sămânță

14. Structura seminţei la mono şi dicotiledonate

15. Structura seminţei la gimnosperme şi angiosperme

16. Tipuri de rădăcini

• Tipuri
morfologice
de rădăcini:
• 1 - pivotantă;
• 2 - rămuroasă
(Picea abies);
• 3 - fasciculată
(Poaceae).

17. Rolul plantelor în existenţa vieţii pe Terra

• 1. Organisme autotrofe – producătorii
substanţelor organice care stau la baza
tuturor lanţurilor trofice;
• 2. Purificatori ai atmosferei de gaze toxice;
• 3. Producătorii de oxigen;
• 4. Genaratorii ecranului de ozon –
protecţia vieţii pe Terra;
• 5. Materie primă în construcţii, îndustria
alimentară, farmaceutică.

18. Bibliografie

Commons. Wikipedia.org
Luimmortal.altervista.org
Bioterapi.ro
Professionisstdellanatura.blogspot.com
Ebooks.unibuc.ro
Gapo.ro
Modernlib.ru