Proiect_LOC_USMF

1. LEZIUNILE ODONTALE CORONARE

Examinare, diagnostic și tratament
Soltanici Dinu
Student, Facultatea de Stomatologie
Chișinău, 2026

2.

1. Examenul pacientului cu LOC
Leziunile odontale coronare (LOC) modifică
structura, integritatea, forma, volumul sau
culoarea coroanei dentare. Pot avea cauze
carioase, traumatice, de uzură ori de
dezvoltare.
Scopul examinării este stabilirea
diagnosticului, aprecierea posibilității de
conservare a dintelui și alegerea unei
restaurări care să refacă funcția și morfologia.
2

3.

1. Metodica examinării
01
↓
02
Anamneză: motivul adresării, debutul, evoluția și istoricul
medical.
Examen clinic: evaluare exobucală, endobucală și ocluzală.
↓
03
Investigații complementare, alese după întrebarea clinică.
↓
04
Sinteza datelor: diagnostic, prognostic și plan individualizat.
Examinarea este sistematică, comparativă și consemnată în fișa pacientului.
3

4.

2. Anamneza și examenul exobucal
Etapă
Date relevante
Motivul adresării
Durere, sensibilitate, dificultăți masticatorii, modificări de
aspect sau fonație.
Istoricul leziunii
Debut, factori declanșatori, evoluție, restaurări și tratamente
anterioare.
Istoricul medical
Afecțiuni generale, medicație, alergii, xerostomie și obiceiuri
parafuncționale.
Examen exobucal
Simetrie facială, buze, etaj inferior, deschidere orală, mușchi
și articulații temporomandibulare.
4

5.

2. Examenul endobucal
Inspecția dinților se face
sistematic, în condiții de
iluminare bună, după curățare și
uscare.
Se apreciază întinderea și
profunzimea defectului, pereții și
cuspizii restanți, fisurile,
restaurările existente și raportul
marginilor cu gingia.
Palparea, percuția și sondarea
parodontală completează
inspecția. Se examinează
mucoasa, igiena și dinții vecini.
5

6.

2. Evaluarea funcțională și ocluzală
Ce se examinează
Importanță pentru restaurare
Contacte proximale
Prevenirea retenției alimentare și menținerea continuității
arcadei.
Contacte ocluzale
Identificarea suprasolicitărilor și refacerea stopurilor stabile.
Mișcări
mandibulare
Evaluarea ghidajelor și a interferențelor în propulsie și
lateralitate.
Spațiul disponibil
Alegerea grosimii și a formei restaurării, în raport cu
antagoniștii.
Parodonțiul
Mobilitate, sângerare, adâncimi de sondare și suport dentar.
6

7.

8.

3. Examenul paraclinic
Investigație
Ce clarifică
Radiografie
retroalveolară
Rădăcina, tratamentul endodontic, țesuturile periapicale și
suportul osos.
Radiografie bitewing
Leziuni proximale, carii secundare și raporturi coronare.
Teste termice /
electrice
Sensibilitatea pulpară. Rezultatele se corelează cu
simptomele și dinții de control.
Modele / scanări
Forma arcadelor, spațiul protetic, contactele și proiectarea
restaurării.
Fotografii și wax-up
Documentarea inițială, analiza estetică și simularea
rezultatului.
Investigațiile se justifică individual. CBCT nu este examen de rutină pentru o LOC simplă.
7

9.

4. Diagnosticul: definiție și structură
Diagnosticul reprezintă sinteza datelor clinice și paraclinice, prin care se
identifică afecțiunea și consecințele sale.
Componentă
Ce trebuie precizat
Anatomo-clinică și
topografică
Tipul leziunii, dintele, suprafețele și întinderea defectului.
Etiologică
Cauza: carie, traumatism, uzură sau tulburare de
dezvoltare.
Funcțională
Impactul asupra masticației, fizionomiei și, după caz,
fonației.
Complicații și context
Starea pulpei și a parodonțiului, afecțiuni asociate și
concomitente.
8

10.

5. Maladia de bază
Maladia de bază este afecțiunea
principală care motivează solicitarea
asistenței și determină obiectivul
central al tratamentului.
Ea este leziunea coronară pentru care
se planifică restaurarea. Se
precizează sediul, etiologia,
severitatea, evoluția și efectul
funcțional.
Importanță practică: orientează
prioritatea terapeutică, alegerea
restaurării și prognosticul dintelui.
9

11.

6. Afecțiuni asociate și concomitente
Categorie
Definiție și exemple
Importanță
Asociate
Afecțiuni locale care interacționează
cu LOC: gingivită, parodontită,
tulburări ocluzale.
Pot modifica suportul, accesul
la margini și solicitarea
restaurării.
Concomitente
Afecțiuni coexistente, fără legătură
cauzală obligatorie: diabet, boli
cardiovasculare, alergii.
Impun adaptarea conduitei și,
când este necesar, colaborare
medicală.
Complicații
Consecințe ale bolii principale:
afectare pulpară/periapicală,
fractură, migrări dentare.
Necesită diagnostic separat și
pot schimba ordinea
tratamentului.
10

12.

7. Planul de tratament protetic
01
↓
02
↓
03
↓
04
Obiective și prognostic: controlul bolii, conservarea dintelui și
refacerea funcției.
Pregătire: tratament preprotetic și intervenții proprotetice
necesare.
Restaurare: tip, material, retenție, etape clinice și tehnice,
provizorat.
Finalizare: verificare, fixare, igienizare și controale periodice.
Planul include alternativele, limitele, costurile și acordul informat al pacientului.
11

13.

8. Tratamentul pre- și proprotetic
Etapă
Scop și exemple
Preprotetic: pregătire Controlul bolii și asanarea cavității orale: educație
generală
pentru igienă, controlul cariilor, tratament parodontal și
endodontic atunci când există indicație.
Proprotetic: pregătire Adaptarea câmpului la restaurarea planificată:
specifică
refacerea bontului, corectarea raporturilor locale și, în
cazuri selectate, alungire coronară sau extruzie
ortodontică.
Reevaluare
Confirmarea stabilității țesuturilor, a restaurabilității și a
posibilității de izolare înaintea restaurării definitive.
Tratamentul endodontic nu se efectuează automat doar pentru aplicarea unei
coroane.
12

14.

9. Clasificarea după abordare
Abordare
Caracteristică
Exemple
Directă
Materialul se aplică și se
modelează intraoral.
Restaurare din compozit,
reconstrucție coronară
directă.
Indirectă
Restaurarea se confecționează
extraoral și ulterior se fixează pe
dinte.
Inlay, onlay, fațetă,
coroană.
Directindirectă
Combină modelarea/adaptarea
intraorală cu prelucrarea ori
polimerizarea extraorală.
Restaurări semidirecte din
compozit și unele
restaurări provizorii.
O restaurare CAD/CAM realizată în cabinet, într-o ședință, rămâne o
restaurare indirectă.
13

15.

9. Extinderea restaurării
Restaurare
Țesuturi și suprafețe refăcute
Inlay
Restaurare intracoronară, fără acoperirea cuspizilor.
Onlay / overlay
Acoperă unul sau mai mulți cuspizi / întreaga suprafață
ocluzală.
Fațetă
Acoperă predominant fața vestibulară, uneori cu
extensie incizală.
Coroană parțială /
totală
Acoperă o parte / ansamblul suprafețelor coronare
preparate.
Substituție coronară
Reface coroana clinică sever compromisă, pe o
infrastructură adecvată.
Alegerea depinde de țesutul sănătos restant, rezistența cuspizilor, ocluzie și posibilitatea de
adeziune.
14

16.

9. Mecanismul de retenție
Retenția convențională depinde de
geometria preparației, înălțimea
pereților și cimentul de fixare.
Rezistența limitează deplasarea sub
forțe oblice.
Retenția adezivă folosește legătura
dintre restaurare, ciment și substratul
dentar. Izolarea și tratamentul
suprafețelor sunt esențiale.
La dinții tratați endodontic, pivotul poate
reține reconstrucția când țesutul coronar
este insuficient. Nu consolidează
automat rădăcina.
15

17.

9. Materiale restaurator-protetice
Material
Caracteristici generale
Compozite
Utilizare directă sau indirectă, abordare conservatoare și
posibilitate de reparare (Macrofile, Microfile, Nanocompozite).
Ceramici vitroase
Proprietăți optice favorabile. Pot permite fixare adezivă
printr-un protocol specific.
Zirconiu
Rezistență mecanică ridicată. Prelucrarea și fixarea diferă
de cele ale ceramicilor vitroase.
Aliaje metalice
Rezistență și utilizare în restaurări turnate. Aspect metalic
vizibil.
Metalo-ceramică
Infrastructură metalică acoperită cu ceramică. Necesită
spațiu pentru ambele componente.
Selecția corelează localizarea, solicitarea, estetica, spațiul și biocompatibilitatea.
16

18.

9. Fluxul analogic și digital
Etapă
Analogic
Digital
Înregistrare
Amprentă convențională și
modele de ghips.
Scanare intraorală și modele
virtuale.
Proiectare
Machetare și articulator
mecanic.
Design CAD și, după caz,
articulator virtual.
Confecționare Turnare, presare sau
stratificare.
Frezare CAM ori fabricație
aditivă, conform indicației
materialului.
Control clinic
Aceleași criterii clinice de
verificare.
Adaptare, contacte, ocluzie și
fixare.
Fluxurile pot fi combinate. Scanarea poate îmbunătăți confortul, dar nu înlocuiește
evaluarea clinică.
17

19.

10. Principiul curativ-profilactic
Componenta curativă
urmărește refacerea integrității
coronare și a funcțiilor afectate:
masticație, aspect și, când este
cazul, fonație.
Componenta profilactică
urmărește prevenirea recidivei
și a complicațiilor prin controlul
factorilor etiologici, igienă și
monitorizare.
Restaurarea trebuie să aibă
margini adaptate, contururi
favorabile igienizării și contacte
proximale corecte.
18

20.

10. Principiul biomecanic
Cerință
Semnificație clinică
Conservarea structurii
Țesutul restant și cuspizii trebuie protejați de fractură.
Retenție și rezistență
Forma preparației și fixarea trebuie să limiteze dislocarea
restaurării.
Grosime adecvată
Materialul necesită spațiul indicat pentru a rezista
solicitărilor.
Ocluzie echilibrată
Contactele trebuie să respecte suportul dento-parodontal
și să evite suprasolicitarea.
Dinte tratat
endodontic
Dentina coronară restantă și efectul de încercuire
(ferrule), când este realizabil, influențează prognosticul.
19

21.

11. Biologic, ergonomic, homeostazic
Principiu
Caracteristică
Aplicare
Biologic
Protejarea pulpei,
parodonțiului și țesuturilor
sănătoase.
Preparare conservatoare,
materiale biocompatibile,
respectarea atașamentului
supracrestal.
Ergonomic
Organizarea eficientă a
activității clinice.
Poziționare corectă, vizibilitate,
instrumentar pregătit și
coordonare cu laboratorul.
Homeostazic
Menținerea echilibrului
morfofuncțional al sistemului
stomatognat.
Integrarea restaurării în relațiile
dintre dinți, parodonțiu, mușchi
și ATM.
20

22.

12. Câmpul protetic în LOC
Câmpul protetic este ansamblul structurilor locale cu care restaurarea
unidentară fixă intră în raport anatomic și funcțional.
Componentă
Caracteristică și rol
Dinte / bont și rădăcină
Substratul de sprijin și fixare. Contează integritatea,
înălțimea și țesutul restant.
Parodonțiu
Suportul biologic al dintelui și raportul marginii restaurării cu
gingia.
Dinți vecini
Determină contactele proximale și contururile de emergență.
Antagoniști și ocluzie
Determină spațiul protetic, contactele și solicitările
funcționale.
Mediul oral
Saliva, igiena și țesuturile moi influențează izolarea și
întreținerea.
21

23.

Sinteză: alegerea restaurării
01
Diagnosticul precizează cauza, întinderea și complicațiile LOC.
↓
02
↓
03
Controlul bolii și pregătirea câmpului preced restaurarea
definitivă.
Țesutul restant, suportul și ocluzia orientează tipul restaurării.
↓
04
Adaptarea, fixarea și întreținerea susțin rezultatul pe termen lung.
22

24.

Bibliografie
DOCUMENTE CONSULTATE
1.
Bratu D., Nussbaum R. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, ediţia a II-a. Editura Medicală,
Bucureşti, 2005, 1250 pag.
2.
Postolachi I. şi colab. Protocoale clinice naţionale în stomatologia ortopedică, elaborate în
conformitate cu ghidurile internaţionale actuale. USMF "Nicolae Testemiţanu", Chişinău, 2016.
3.
Rosenstiel, Land, Fujimoto. Contemporary Fixed Prosthodontics. Înregistrare bibliografică și
descriere editorială:
https://books.google.com/books?id=qr7nrQEACAAJ
4. Siqueira R. și colab. Intraoral scanning reduces procedure time and improves patient comfort in
fixed prosthodontics and implant dentistry: a systematic review. Clinical Oral Investigations, 2021.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34568955/
5. Cirimpei V. și colab. Repoziția apicală a joncțiunii mucogingivale prin intermediul procedeului de
alungire coronară în scop proprotetic. 2019.
https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/7225
23