Similar presentations:
Prezentare
1.
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢAFACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
Calcul de eficiență și randament energetic pentru un echipament de conversie a
energiei hidro în energie electrică
Coordonator științific:
Prof. dr. ing. Violeta-Vali CIUCUR
Absolvent:
PLÎNGU Vlad-Andrei
CONSTANȚA
2026
2.
3.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND ENERGIAHIDRAULICĂ
4.
Figura 1. Centrală hidroelectrică cu acumulareFigura 2. Hidrocentrală pe firul apei (Porțile de Fier I)
Figura 3. Conversia energiei mecanice în energie electrică
5.
CAPITOLUL II. PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE CONVERSIEANALIZAT
6.
Figura 4. Turbina FrancisFigura 6. Turbina Pelton
Figura 5. Turbina Kaplan
7.
Figura 7. Schema bloc a procesului de conversie a energiei hidraulice în energie electrică8.
CAPITOLUL III. SIGURANȚA ÎN EXPLOATAREAHIDROCENTRALELOR
9.
CAPITOLUL IV. MODELAREA TURBINEI HIDRODINAMICEDIN ZONA MĂRII NEGRE
10.
Modelulmareei
Hidrodinamic
model
Figura 4.1. Elementele modelelor de turbine hidrodinamice
11.
Figura 4.3. Privire de ansamblu asupra sistemului electricpentru sistemul cu viteza variabila
Figura 4.4. Diagrama diferitelor alternative de sistem electric
pentru viteza variabilă
Figura 4.8. Schema electrică a sistemului
12.
Figura 4.12. Turaţia arboreluiFigura 4.13. Cuplul maşinii
Figura 4.14. Curenţii din regimul tranzitoriu
Figura 4.15. Curenţii în regim stabilizaţi
13.
Figura 4.16. Curenţii de pe axa d respectiv axa qFigura 4.17. Impulsul de comandă al tranzistorul 1 al
invertorului
Figura 4.18. Tensiunea de ieşire prin VSC
14.
Tabelul 4.3. Pierderile uşoare de uniformitate şi presiune pentru diferite configuraţii ale sifonului intern15.
Figura 4.25. Eficienţa totală hidraulică a turbinei cu 3 şi 4 paleascuţite
Figura 4.27. Graficul turbinei cu 3 pale rotative şi cu
admisie în admisie de tip poartă cilindrică
16.
Ştiind că puterea nominală impusă a unei turbine este dep = 150 kW și acestea vor fi montate la o distanță de d =
150 m între acestea, circa n1 = 8 buc pe o latura și n2 =
12 buc înseamnă un număr de:
Nr = n1 ∙ n2 = 96 buc
montate pe o arie de :
D = n1 ∙ n2 ∙ d ∙ d = 8 ∙ 12 ∙ 150 ∙ 150 = 2160000 m2
= 2,16 km2
și fiecare latură este de:
L1 = n1 ∙ d = 4 ∙ 300 = 1200 m ; L2 = n2 ∙ d = 6 ∙ 300 =
1800 m.
În scopul asigurării unei autonomii, mai mari şi pentru
acoperirea unor consumuri la bordul fermei se va considera că
parcul wave dragon are în total 96 grupuri.
Puterea parcului wave dragon va fi egală cu:
P = p ∙ Nr = 150 ∙ 96 = 14,4 MW
Aşadar se va încadra la scară aşa cum este prezentat în
figura 4.33. cu scara desenului cu vedere din satelit/Google
map. Distanța la cheu este de aproximativ 0,6 km.
N
Figura 4.33. Conexiunea cu reţeaua naţională de energie
electrică
17.
CONCLUZIIConfigurația propusă cuprinde 96 de grupuri de turbine, fiecare cu o putere nominală de 150 kW, dispuse pe o
suprafață de aproximativ 2,16 km², rezultând o putere totală instalată de 14,4 MW. Energia produsă urmează a fi transmisă
rețelei naționale prin intermediul unui cablu submarin de tip XLPE (2XS(F)K2YRM 76/132), îngropat pe fundul apei, cu
respectarea cerințelor tehnice minime de racordare la sistemul energetic național, privind stabilitatea tensiunii și a frecvenței,
limitarea armonicilor și capacitatea de trecere peste defect.
În concluzie, lucrarea a demonstrat că evaluarea eficienței energetice nu reprezintă doar o analiză tehnică punctuală,
ci un instrument complex de optimizare a performanței, de reducere a costurilor și de utilizare durabilă a resurselor.
Atât în cazul hidrocentralelor clasice, cât și în cazul tehnologiilor emergente de valorificare a energiei valurilor, creșterea
randamentului global — chiar și cu un procent redus — generează, pe termen lung, o producție suplimentară importantă de
energie curată, fără costuri suplimentare semnificative legate de resursele naturale.
Studiul de caz al parcului Wave Dragon din Marea Neagră confirmă potențialul energetic al litoralului românesc și
deschide perspective concrete pentru integrarea surselor regenerabile marine în mixul energetic național.