Apele Terrei si poluarea lor

1. Diapozitivul 1

Elev: IONESCU MIHAELA
Clasa a IX a
Profesor îndrumător:
TICLEANU MARIANA
.
IUNIE 2010

2. Diapozitivul 2

APELE TERREI
In mod obişnuit apa este un lichid, un compus hidrogenat al oxigenului.
Ea insa poate exista in trei stări diferite de agregare, trecând cu relativa
usurinta (pe Terra) dintr-una in alta: lichida, gazoasa (vapori) si solida
(gheata).
Unitatile geografice ale hidrosferei, respectiv sistemele teritoriale in care
e organizata apa sunt: oceanele, marile, apele curgatoare, lacurile si apela
subterane, ghetarii. Apa intra insa in componenta altor învelişuri ale
Pamantului,cu care hidrosfera propriu-zisa se găseşte intr-un permanent
schimb (circuit). Este vorba de apa din atmosfera (sub forma de vapori), din
biosfera (80% din materia vie este compusa din apa), din rocile scoarţei (ca
apa libera sau legata chimic) si din sol.

3. Diapozitivul 3

CIRCUITUL APEI PE TERRA
S-a incetatenit formularea circuitului apei in natura.
La modul cel mai general, aceasta consta in evaporarea apei de la
suprafata oceanelor si a continentelor, ridicarea ei in atmosfera,
precipitarea sub forma de ploaie sau zapada si reantoarcerea ei in
ocean fie in mod direct, fie prin intermediul apelor curgatoare sau prin
ghetari.
Exista un circuit mare (sau lung) si altele mici. Aceasta se refera la
situaţia când ploua direct pe ocean sau când apa se evapora de pe
continent si se întoarce, prin ploaie, tot pe continent. De subliniat este
si faptul ca oceanele au si alte circuite, de suprafaţa sau de adânc, si
faptul ca o parte din apa se blochează in gheţari.

4. Diapozitivul 4

REPARTIŢIA APEI OCEANICE PE GLOB
Aceasta este inegala.
Circa noua zecimi se grupează pe o jumătate din
sfera emisferica a Terrei, având polul situat in SEul Insulei Noua Zeelanda.

5. Diapozitivul 5

MARILE
MARILE sunt intinderi de apa oceanica, mai
mici sau mai putin adanci decat oceanele.
MAREA NEAGRA
MAREA MOARTA
MAREA MEDITERANA
MAREA ROSIE

6. Diapozitivul 6

RAURILE SI FLUVIILE
RAURILE SI FLUVIILE sunt organisme care colecteaza apele
superficiale continentale. Raurile si fluviile au un regim de curgere
permanent, deoarece se alimenteaza nu numai din ploi ci si din ape
subterane.
Un fluviu este o apă curgătoare mare (atât în debit cât şi în întinderea
propriu-zisă de apă) şi care se varsă într-o mare sau într-un ocean.
Diferenţa dintre fluviu şi râu este atât în dimensiune cât şi în faptul că
râurile se varsă de obicei într-un fluviu, într-un alt râu sau într-un lac.
Fluviile sunt navigabile cel puţin în porţiunea lor finală. La vărsare,
din cauza interacţiunii dintre apa sărată a mării sau a ocenului cu apa
dulce a fluviului, se formează o deltă sau un estuar.
În Europa cele mai lungi fluvii sunt Volga şi Dunărea.
DUNAREA LA PORTILE DE FIER
DELTA DUNARII

7. Diapozitivul 7

Lacurile
Lacul Sf. Ana
Lacurile reprezinta mase de apa care
stagneaza in excavatiuni ale continentului.
Dimensiunile lor sunt variabile; adancimea
incepe de la cativa metri si pana la 1620m
cat are lacul Baikal, iar suprafata de la
foarte mica la 37000 km patrati cat are
Marea Caspica.
In Romania exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele
au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt
lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre
(Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate dea lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km
patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul
Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In
afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru
puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante
fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de
Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri
cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la
Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul
Bicaz (3.100 ha).

8. Diapozitivul 8

POLUAREA APEI
Poluarea este definita ca acea
schimbare a compoziţiei apei care o
face dăunătoare pentru sănătatea
oamenilor, si duce la deteriorarea
florei si faunei din mediul
acvatic.80%din poluările marine provin
de pe uscat, pe calea fluviilor,
deversărilor de pe coasta sau din
atmosfera.

9. Diapozitivul 9

Principalele forme de poluare a ape in
functie de sursele si natura lor sunt:
a) poluarea organica
- sursa de poluare o reprezinta deversarile menajere din
marile orase si o serie de industrii precum cea a celulozei si
hartiei sau cea agro-alimentara.
Manifestari: deversari de apa-materialele organice sunt
consumate sau degradate de catre bacterii. In general
materiile organice constituie un mediu favorabil de inmultire a
bacteriilor si in consecinta are loc un consum mare de oxigen
care determina moartea prin asfixierea pestilor.
b) poluarea toxica
-sursa de poluare:sursele industriale, industria chimica,
extractiva si de prelucrarea metalelor.
Una din problemele importante ale acestei forme de poluare o
reprezinta masurarea toxicitatii produselor.
c) poluarea bacteriana
- afecteaza apa potabila. Pentru protejarea ei sunt prevazute
in jurul puturilor de captare a apei potabile PERIMETRE DE
PROTECTIE; ozonaria constituie cea mai buna solutie, dar
este foarte costisitoare.

10. Diapozitivul 10

d) poluarea termica
-o mare parte a apelor folosite in industrie sunt ape de racire care apoi
se evacueaza in atmosfera in stare calda. Ca atare aceasta va degaja
caldura si are ca scop urmatoarele:.
.-o influenta directa asupra unor specii vegetale si animale
-o activitate bacteriana mai intensa, astfel un consum mare de
oxigen(in perioadele foare calde se observ pesti pe mal asfixiati)
f) poluare chimica
-surse de poluare a apei sunt: „ploile acide”, ingrasamintele chimice
sau organice, petrolul, diferite substante chimice deversate de
inteprinderi industriale.
Ploile acide duc la acidifierea apei, cu moartea organismelor acvatice,
fenomen ce a primit denumirea de „moartea lacurilor”.
Azotatii folositi ca ingrasaminte, spalati de apa de ploaie si dusi in apa
potabila produc tulburari nervoase si anemi grave, indeosebi la
copii(cianoza infantila), prin transformarea in azotati care blocheaza
hemoglobina in sange.Diferite substante chimice sau organice produc
inmultirea exagerata a algelor, numita „inflorirea apelor”.Acest proces
duce la scaderea cantitatii de oxigen din apa(prin consumarea acestuia
in procesul de descompunere a algelor ), la moartea animalelor
acvatice, la inmultirea unor bacterii ce produc hidrogen sulfurat.
Poluarea apei cu petrol se face mai ales in urma accidentelor
petrolierelor, a curatirii acestora, dar si cu petrol din sonde.
g) poluarea biologica
-prin intermediul apei potabile de irigarii din bazinele de inot, se face cu
germenii ce produc febra tifoida, holera, dizentera cu chisti de
protozoare.

11. Diapozitivul 11

Poluarea apelor afecteaza
calitatea vieţii la scara
planetara.
Apa reprezintă sursa de viata
pentru organismele din toate
mediile.
Fara apa nu poate exista viata.
Calitatea ei a început din ce in
ce mai mult sa se degradeze ca
urmare a modificărilor de ordin
fizic, chimic si bacteriologic.

12. Diapozitivul 12

Cauzele poluarii apei:
•Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse
fabrici, dar si deversări deliberate a unor
poluanţi;
•Scurgeri de la rezervoare de depozitare si
conducte de transport subterane, mai ales
produse petroliere;
•Pesticidele si erbicidele administrate in
lucrările agricole care se deplasează prin sol
fiind transportate de apa de ploaie sau de la
irigaţii pana la panza freatica;
•Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite
de la combinatele zootehnice;
•Deseurile si reziduurile menajere;
•Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care
este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada
topita;
•Depunerile de poluanţi din atmosfera, ploile
acide.

13. Diapozitivul 13

Poluarea lacului Erie

14. Diapozitivul 14

Poluarea Marilor
Apa raurilor se scurge in mare si ca rezultat, intinderi
mari de litoral au plaje inadmisibil de poluate.
Scurgerile de petrol din navele-tanc transoceanice pot
distruge viata salbatica pe intinderi mari.
Poluarea cu petrol a marilor poate aparea cand se
curata tancurile petroliere sau cand au loc accidente
pe platformele de forare.

15. Diapozitivul 15

Poluarea Oceanelor
Aproximativ 360 milioane km 2 din suprafata Pamantului sunt
oceane. Din pacate apele oceanelor sunt adesea loc de
deversare a reziduurilor; cu efecte adverse asupra vietii marine.
Oceanele sunt legate de uscat prin intermediul raurilor care sunt
transmitatorii poluantilor. Substantele chimice (petroliere,
fertilizatorii-nitratii si fosfatii, insecticidele, erbicidele, care nu se
descompun in contact cu solul se infiltreaza prin pamant in apa
raurilor si sunt astfel purtate pana in oceane. Titeiul si alte
substante petrochimice sunt principalii poluatori ai oceanelor.

16. Diapozitivul 16

Poluarea Râurilor
Substantele care polueaza solul sunt adesea spalate
in paraie si rauri, provocand poluarea apelor. Desi
evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict
controlata, este de ajuns un mic accident pentru ca
deseurile toxice sa distruga un rau.
Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele, fluviile
si raurile pe cursul lor pana la revarsarea in mari. Ea
poate contamina si suprafetele intinse de apa, cum
sunt iazurile sau lacurile artificiale.
Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila
deoarece agentii poluanti se dizolva in apa.

17. Diapozitivul 17

Exemplu de Poluare
Raul Tamisa din Londra, a fost relativ curat pana la
inceputul anilor 1800, pentru ca apa era drenata in
principal de la suprafata. Se revarsau in rau si ape
reziduale, dar acestea ajungeau in puturi de
decantare, de unde deseurile lichide se scurgeau iar
solidele se descompuneau. Dupa introducerea
toaletelor igienice, puturile de decantare n-au mai facut
fata la intregul lichid si apele reziduale au curs prin
canale direct in rau. Raul s-a deteriorat rapid si s-au
declansat epidemii de holera si febra tifoida. Statia de
epurare construita cu un sistem de drenare
metropolitan al apelor reziduale a rezolvat momentan
problema. Cresterea populatiei si a industriei in zona
Londrei a produs multa poluare in zona de maree a
Tamisei incat, in 1950, raul mirosea neplacut in lunile
de vara si pestii au disparut. Construirea unor statii de
epurare mai mari si mult mai eficiente a imbunatatit
calitatea apei, si in prezent Tamisa din Londra contine
multe specii de pesti