Clasa chytridiomycetes. Ordinul Chytridiales synchytrium edndobioticum

1. Clasa chytridiomycetes Ordinul Chytridiales synchytrium edndobioticum

CLASA CHYTRIDIOMYCETES
ORDINUL CHYTRIDIALES
SYNCHYTRIUM EDNDOBIOTICUM
A REALIZAT: GAVRILAS ANASTASIA
A VERIFICAT: BURACINSCHI NATALIA

2. Clasa Chytridiomycetes

CLASA CHYTRIDIOMYCETES
MICELIUL E REPREZENTAT DE UN GIMNOPLAST SAU
HIFA UNICELULARA, CU PERETE CELULAR ALCATUIT
DIN CHITINA SI GLUCAN. SPORII ASEXUATI SI
GAMETII SUNT MOBILI SI PREZINTA UN FLAGEL
POSTERIOR.
SPORII ASEXUATI SE FORMEAZA IN SPORANGE.
INMULTIREA SEXUATA ESTE O GAMETOGAMIE, MAI
FRECVENT IZOGAMIE SI ANIZOGAMIE.
ACEASTA CLASA CUPRINDE MAI MULTE ORDINE,
DINTRE CARE ORDINUL CHYTRIDIALES PREZINTA
IMPORTANTA FITOPATOLOGICA.

3. Synchytrium endobioticum

SYNCHYTRIUM
ENDOBIOTICUM
JP
• ACEASTA BOALA ESTE RASPINDITA IN TOATE
CONTINENTELE, CU EXCEPTIA AUSTRALIEI. IN
TOMANIA A FOST SEMNALATA IN 1921 LA
FAGARAS, IAR ASTAZI ESTE RASPINDITA IN
TOATE ZONELE DE CULTURA A CATOFULUI.
• CANCERUL CARTOFULUI ESTE O BOALA DE
CARANTINA. EA ESTE UNA DINTRE BOLILE
PERICULOASE PENTRU CARTOF, CARE POATE
PRODUCE PAGUBE LA UNELE SOIURI IN
PROPORTIE DE 100%. IN AFARA DE CARTOF,
SYNCHYTRIUM
ENDOBIOTICUM
ATACA
NUMEROASE PLANTE CULTIVATE SI SPONTANE
DIN FAMILIA SOLONACEAE, PRECUM TOMATELE,
MATRAGUNA SI ALTELE.

4. simptome

SIMPTOME
• BOALA SE MANIFESTA IN MOD FRECVENT PE ORGANELE SUBTERANE (
TUBERCULI, STOLONI) ALE CARTOFULUI, LA BAZA TULPINII SUPRATERANE SI
PE FRUNZELE BAZALE.
• PE ORGANELE ATACATE, APAR LA INCEPUT EXCRESCENTE MICI, MOI,
CARNOASE SI ALBICIOASE. MAI TIRZIU ACESTE EXCRESCENTE CRESC, SE
BRUNIFICA SI DEVIN BURETOASE. TUBERCULUL ATACAT SE TRANSFORMA
INTR-O MASA BURETOASA, BRUNA-NEGRICIOASA SI PUTREZESTE TREPTAT.
UN TUBERCUL POATE FI INFECTAT IN MAI MULTE PUNCTE, DE OBICEI IN
DREPTUL OCHILOR, CARE CONSTITUIE IN GENERAL POARTA DE INTRARE A
PATOGENULUI.

5.

6. Agentul patogen

AGENTUL PATOGEN
• SYNCHYTRIUM ENDOBIOTICUM ARE APARATUL VEGETATIV REPREZENTAT DE UN
GIMNOPLAST CARE SE DEZVOLTA IN INTERIORUL CELULEI PLANTEI GAZDA. IN TUMORILE
DE PE ORGANELE ATACATE SE FORMEAZA SPORI DE REZISTENTA DENUMITI
ACHINETOSPORI. ACHINETOSPORII AU CULOARE GALBEN-BRUNIE SI PREZINTA UN PERETE
GROS PROTECTOR ALCATUIT DIN 3 MEMBRANE SUPRAPUSE: ENDOSPOR, EXOSPOR SI
EPISPOR. PRIN PUTREZIREA EXCRESCENTELOR DE PE TUBERCUL, ACHINETOSPORII SE
ACUMULEAZA IN SOL, UNDE POT REZISTA MULT TIMP.
• PRIMAVARA IN ANUMITE CONDITII DE UMIDITATE SI TEMPERATURA, ACHINETOSPORII
GERMINEAZA SI PUN IN LIBERTATE NUMEROSI ZOOSPORI HAPLOIZI, FORMATI DUPA
MEIOZA URMATA DE MITOZE SUCCESIVE. ACESTI ZOOSPORI UNT PREVAZUTI CU CITE UN
FLAGEL ANTERIOR SI INOATA IN APA DIN PAMINT. EI VIN IN CONTACT CU SUPRAFATA
TUBERCULILOR DE CARTOF PE CARE II INFECTEAZA. ZOOSPORII PATRUND ACTIV IN
TUBERCUL SI REALIZEAZA INFECTIA PRIMARA A CELULELOR. AJUNS IN CELULA GAZDA,
ZOOSPORUL SE TRANSFORMA INTR-O AMOEBA.

7.

• CELULELE PARENCHIMATICE DIN JURUL LOCULUI DE INFECTIE SE INMULTESC ACTIV SUB
INFLUENTA EXCITANTA A PARAZITULUI SI FORMEAZA O ROZETA IN MIJLOCUL CAREIA SE
AFLA CELULA INFECTATA. AMOEBA CRESTE SI SE INCONJOARA CU MEMBRANA, DEVINE
PROSOR, APOI PROSOR CU BALONAS. IN ACEST STADIU, NUCLEUL SE DIVIDE MITOTIC SI SE
FORMEAZA NUMEROSI NUCLEI. IN ACEST STADIU SE FORMEAZA 5-9 SPORANGI ASOCIATI
IN SOR. IN FIECARE SPORANGE SE FORMEAZA NUMEROSI ZOOSPORI HAPLOIZI,
UNIFLAGELATI. ZOOSPORII SUNT PUSI IN LIBERTATE PRIN RUPEREA PERETELUI
ZOOSPORANGELUI SI PRODUC NOI INFECTII ( INFECTII SECUNDARE ). ACEST CICLU
ASEXUAT DUREAZA 10-12 ZILE SI SE REPETA DE MAI MULTE ORI IN CURSUL UNEI PERIOADE
DE VEGETATIE A PLANTEI GAZDA.
• CATRE SFIRSITUL VERII, ZOOSPORII FUNCTIONEAZA CA GAMETI, COPULEAZA CITE 2 SI
REZULTA UN ZIGOZOOSPOR BIFLAGELAT, CU NUCLEU DIPLOID. ACEST ZIGOZOOSPOR
INFECTEAZA TUBERCULUL DE CARTOF IN ACELASI MOD CA ZOOSPORUL HAPLOID. DUPA
CE A PATRUNS IN CELULA GAZDA, EL SE TRANSFORMA IN AMOEBA DIPLOIDA. APOI SE
INCONJOARA CU UN INVELIS GROS PROTECTOR SI DEVINE ACHINETOSPOR. CELULELE
SITUATE IN JURUL CELEI INFECTATE SE DIVID ACTIV SI FORMEAZA EXCRESCENTELE
CARACTERISTICE DE PE ORGANELE ATACATE. ASTFEL SE REALIZEAZA CICLUL SEXUAT AL
CIUPERCII.

8.

9. profilaxie

PROFILAXIE

10.

• PENTRU COMBATEREA AGENTULUI PATOGEN SE APLICA MASURI DE CERANTINA
FITOSANITARA, MASURI AGROFITOTEHNICE SI MASURI CHIMICE.
• ASTFEL, SE INTERZICE TRANSPORTUL DE CARTOFI DIN ZONELE CONTAMINATE IN ALTE
ZONE ALE TARII SI SE RECOMANDA DEPISTAREEA FOCARELOR DE INFECTIE. DE ASEMENEA,
SE INTERZICE IMPORTUL DE CARTOFI CONTAMINATI DIN ALTE TARI. PENTRU CULTURA
CARTOFULUI SE VOR EVITA TERENURILE CARE RETIN APA SI TERENURILE INFESTATE. DE
ASEMENEA, SE VA FACE O ROTATIE A CULTURILOR DE CEL PUTIN 5 ANI.
• CEA MAI SIGURA SI CEA MAI EFICACE MASURA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA
CANCERULUI CARTOFULUI CONSTA IN CULTIVAREA DE SOIURI REZISTENTE ( MUNCEL,
OSTARA, SEMENIC, COLINA, ORA SI ALTELE).